O data cu trecerea la profesionism, rugby-ul mondial s-a schimbat. In bine, pentru ca ofera spectacol, sustin unii. In rau pentru ca s-au modificat atat conceptiile tactice cat si asteptarile fata de angajamentul fizic al echipelor si jucatorilor, afirma cei mai in varsta. Oricum s-ar plasa argumentele, cert este ca rugby-ul spectacol a castigat un public consistent iar in jurul sau incep sa se invarta sume mari, din ce in ce mai mari, de bani
"The Game is an amateur game. No one is allowed to seek or to receive payment or other material reward for taking part in the Game". Asa suna declaratia de amatorism cuprinsa in celebra brosura The Laws of the Game of Rugby Football, editata de International Rugby Footbal Board si valabila in sezonul 1985/1986. Brosura inca o mai tin in biblioteca pentru ca devine , cu timpul, carte rara.
De exemplu, din cifre publice oferite de organizatorii francezi, la cele patru meciuri, semifinale si finale ale RWC 2007, media de telespectatori pe meci a fost de peste 20 de milioane de spectatori numai in Europa iar intervalul-standard de 30 de secunde pentru publicitate TV a urcat de la 130.000 la 155.000 euro, de la semifinale la finala mare. Ceea ce pentru un alt sport decat football era pana acum cativa ani o utopie. Simpla lectura a acestor cifre ne da o idee clara asupra faptului cu spiritul comercial s-a instalat bine in aceasta industrie sportiva.
Din aproape in aproape, am reusit sa conturez a imagine a ceea ce inseamna sustinerea financiara a marilor echipe ale lumii, cele ce conteaza cu adevarat. Informatia este publica, asa cum ar trebui sa fie in orice tara normala a secolului 21. Sumele contractelor de sposorizare si parteneriat sunt inscrise in niste registre la care poate avea acces orice se simte indeptatit, chiar si presa. In randul sustinatorilor oficiali se numara atat cei ce participa la sustinere financiara directa (sponsori), autoritati administrative locale, regionale, provinciale, parteneri (ce au , de regula, contracte publicitare explicite) si furnizori de servicii de diverse naturi (bauturile, transportul sau serviciile hoteliere). Sa vedem, in continuare cine sunt sustinatorii granzilor mondiali.
Pentru Australia: Qantas Airlines (nu numai pentru turnee), Bundaberg Rum (numai pentru participarea la TriNations), Mazda Australia, Panasonic, Castrol, TNT, KOOGA (confectii textile), Suncorp (servicii financiare), Podgoriile Robert Oatley, Gilbert, Victor Sports (echipamente sportive), FOX Sports (drepturi TV).
Pentru Tara Galilor: Under Armour (echipament sportiv), Invesco Perpetual (servicii financiare), SWALEC (producator local de energie),Brains Beer, Carling (bauturi alcoolice), SEAT, Powerade (bauturi energizante).
Pentru British & Irish Lions, turneul din 2009 in Africa de Sud: HSBC (servicii financiare), Adidas, FirstCape Wines, Guinness Beer, British Airways, Trafigura (transport international de marfuri).
Pentru Scotia: Murray (servicii financiare), Canterburry (echipament sportiv), RBS (servicii financiare), The Famous Grouse (bauturi alcoolice), Novotel (lant de hoteluri), Land Rover (sustine financiar deplasarile si intalnirile suporterilor echipei nationale), Gatorade (bauturi energizante), Purelly Scottish (ape minerale), EAS (suplimente energizante pentru sportivi).
Pentru Anglia: BMI (transport aerian), Bollinger (bauturi alcoolice), Emirates (linii aeriene si hoteluri), Gilbert, Grrene King (bere), Guinness (bere), Land Rover, Nike, Nomura (servicii financiare), O2 (telecomunicatii), PennyHill Park (servicii hoteliere si hosting), PokerStars (cazinou on-line), Powerade (bauturi energizante), RBS (servicii financiare), RHINO (echipament si aparatura sportiva dedicata excvlusiv rugbyului, manageriata, in parteneriat, si de catre Martin Johnson), Wolf Blass (producator oficial australian de vinuri pentru echipa de rugby a Angliei), Xafinity (servicii turistice si de agrement), Yazoo (bauturi nutritive pe baza de lapte).
Pentru Franta: GMF (servicii financiare), Societe Generale, Nike, Orange (telecomunicatii), Renault, Air France, France2, France3 (drepuri TV), Eden Park (articole sportive), Schweppes France (bauturi racoritoare), Francaise des Jeux (firma de pariuri , jocuri si servicii financiare), Cadburry France (industie alimentara), St.Yorre (ape minerale imbogatite).
Pentru Irlanda: O2, RBS, Puma, Guinness, AVIVA (servicii financiare), CocaCola, Ford, PaddyPower (pariuri on-line), Elvery Sports (articole sportive), Gilbert, Powerade, AON (servicii financiare), DHL , Kennedy & McSharry (industria confectiilor, asigura prezentarea echipei si a staff-ului ), Bushmills (bauturi alcoolice), Treasury (servici financiare).
Pentru Africa de Sud: Vodacom (telecomunicatii), SASOL (industria chimica si energetica), Canterburry (echipament sportiv), Castle Lager (bere), Absa (servicii financiare), South Africa Tourism (agentie de stat), Southern Sun(retea de hoteluri).
Pentru Noua Zeelanda, situatia este putin diferita. NZRU lucreaza numai cu trei parteneri oficiali: ADIDAS, Air New Zealand si Rebel (firma de articole sportive). Restul de finantari vine printr-o complicata retea de fundatii si asociatii (in care, de exemplu, se implica si sindicatele din transporturi si turism pe langa o multime de alte companii)
Pentru culoare, iata si structura partnerilor si sponsorilor echipei nationale a Romaniei: CEC Bank, Stejar (bere), KIA Romania (auto), Irish Green (echipament sportiv), Orange (telecomunicatii), Rovinex (vinuri), Bizoo (companie de publicitate on-line), Immaculate Cleners (servicii de spalatorie chimica), Artimex Sport (amenajari baze sportive), Vitalade (bauturi energizante), Cheile Bicazului (ape minerale), Securit Force ((servicii de paza si securitate).
La toate acestea se adauga, in functie de competitiile la care participa, drepturile de transmisiune radio si TV, diverse copyright-uri, contracte publicitare temporare, cote de profit de la casele de pariuri, cote din biletele vandute si, foarte important, diverse articole de merchandising (tricouri, mingi, sepci si fesuri, vignete, alte articole utilizate de sportivi).
Marketingul sportiv, particular pentru rugby-ul international, lucreaza cu sume de la 7 cifre in sus cam pentru fiecare echipa din cele de mai sus. Este obligat sa fie eficient, pentru a sustine un sport ale carui popularitate si audienta sunt in crestere sensibila. Am postat aceasta informatie nu doar pentru ca este interesanta in sine cat si (poate fi) pentru ca ea poate produce o experienta utila pentru constructia noii atitudini a conducatorilor rugbyului romanesc. Se cunoaste perena scuza a lipsei de bani ca suport al performantei.
In postarile urmatoare, cateva date si despre partenerii comerciali ai marilor cluburi din Europa si din emisfera sudica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu