duminică, 21 octombrie 2012

Amestecate

Un sfarsit amestecat de saptamana. Mai intai, anualul meci pentru Cupa Bledisloe. Noua Zeelanda in mare forma, Australia un meci cald , doua reci. Se anunta inca o victorie pentru All Blacks, ca sa continue seria de 16 meciuri (a doua in istoria sa)fara infrangere. Da' de unde? Pe teren a aparut o formatie blazata care parca nu juca decat pentru obligatia de a se prezenta in Cupa. Sute de greseli, lipsa de inspiratie, ratari la Dan Carter. A fost incredibil sa-l vezi pe Richie McCaw penalizat de trei ori la rand pentru erori de amator. Pe scurt, iesita din forma. De partea cealalta, o Australie fara coloana vertebrala, nici nu s-a aparat (e drept ca adversarii nu si-au dat silinta la acest capitol), nici nu a atacat. Kurtley Beale sters, ca si Carter. Meciul s-a terminat la egalitate 18-18, Noua Zeelanda mentinandu-si Cupa. De precizat ca doi elefanti ai rugbyului si-au marcat in acest meci istoria: Nathan Sharpe, la ultimul meci pentru Australia, a strans a 111-a selectie. Dincolo, Kevin Mealamu a bifat a 100 prezenta in tricoul All Blacks. A urmat, cronologic, meciul Lupilor Bucuresti in Amlin Challenge Cup. Cum italienii nu au prea multe cluburi performante, Calvisano nu le-a pus prea multe probleme fostilor stejari (rebranding-ul a fost facut pentru a nu amesteca simbolul nationalei cu o selectionata divizionara!). Cu o saptamana inainte, englezii de le Bath Rugby au facut cam ce au vrut cu lupisorii bucuresteni. Pentru care a jucat chiar si Vlaicu (!). Sambata aceasta, formula de echpa s-a modificat substantial. Au aparut nume noi si s-a capacitat linia de trei sferturi si jocul pe fundul terenului, lui Fercu, parand ca ii convine cel mai bine postura de fundas in locul celor de aripa sau centru. Pe scurt, lupii au marcat sase eseuri (patru in repriza a doua), atacul a fost mai dinamic decat in urma cu o saptamana iar gramada mai agresiva, poate si pentru ca italienii au fost extrem de dezordonati si indisciplinati. S-au remarcat (nu numai opinia mea este asta) aripile Lemnaru si Botezatu, Fercu pentru rautatea cu care avanseaza de pe linia din spate, Rus si Ianus pentru travaliul pe linia a treia. Si Filip si Wiringi au fost satisfacatori pe postul de uvertura. Scorul a fost 42-27, diferenta fiind, in termeni reali, cu mult mai mare. Cele 5 puncte din acest meci vor fi, probabil singurele pe care le vom face in grupa in acest sezon tur. Vine in vizita, pe 5 decembrie, Agen, un fel de Bath al francezilor. Celelalte meciuri, in retur, le vom juca numai in deplasare asa ca... Azi, meci tensionat pana in minutul 70, la Leicester. Tigrii au primit, in etapa a doua a Heineken Cup, vizita galezilor de la Ospreys. Gazdele se desprindeau la 1-2 penalitati, galezii egalau. Suterii au fost, ambii in forma, atat Flood cat si Biggar transformand cate patru penalitati. In minutul 70, Tigrii conduceau cu 22-19 iar orice greseala putea sa-i coste egalarea. Si atunci, orgoliul celor din Midland a dat pe dinafara. In zece minute, vedetele internationale ale lui Leicester au inscris trei eseuri, unul mai frumos ca celalalt: Ben Youngs, Flood si Manu Tuilagi. N-a mai contat ca nu au transformat decat unul din ele. Diferenta a crescut in final la 17 puncte, ceea ce le-a rapit galezilor puntul bonus defensiv (target minimal)pentru care venisera. In afara de Flood (24 de puncte), Tuilagi si Youngs (ce viteza poate avea baiatul asta cand e lansat!), Waldrom si Mafi au muncit enorm. In asteptarea lui Alesana Tuilagi, a fost utilizat Goneva, un fel de Vlaicu de import al englezilor.http://www.independent.co.uk/incoming/article8219979.ece/ALTERNATES/w460/flood.pa.jpg A si fost inlocuit pe final, dupa suficient de multe boacane. Si asa s-a scris istoria unui meci frumos si echilibrat pana aproape de final, foarte spectaculos din minutul 70. Din pacate, Licester are doar 5 puncte si e pe locul trei in grupa, dupa Toulouse si Ospreys. Urmeaza un joc in deplasare, cu Benneton Treviso care, saptamana trecuta i-a inscris lui Toulouse 21 de puncte. A fost un weekend destul de amestecat. Dar vine toamna si iarna. Se joaca in continuare. Sa ne bucuram de rugby, prieteni!

duminică, 7 octombrie 2012

Proiectul Timisoara a reusit!

Bravo banatenilor! Dominatia provinciei asupra bucurestenilor (Steaua si Dinamo)continua. De patru ani, desi se joaca pe Arcul de Triumf, finala este castigata de alogeni. Azi Timisoara a aratat ca rugbyul nu mai este sub patronajul miticilor desi toate institutiile decizionale ale acestui sport sunt pline de ei si de prietenii lor. Meciul a fost dinamic dar anost din perspectiva spectacolului. Un singur eseu si ala chinuit a decis finalul. Timioara a fost mai insistenta, nu neaparat mai creativa si in ultimele minute a reusit sa culce un balon decisiv. Baia Mare a fost mai indisciplinata si a avut mai multe eliminari, timp in care, cu exceptia eseului din final, timisorenii nu au putut sau stiut sa profite de om/oameni in plus. O nota buna pentru angajamentul fizic, care ne lipsea pana acum. Pacat de Vali Calafeteanu care si-a rupt din nou bratul si va lipsi cateva luni din diversele formule de reprezentative care vor juca in competitii importante (Amlin Challenge sau amicalele din noiembrie, cu Japonia si USA). E un progres real fata de acum un an, ca sa avem o referinta, in privinta angajamentului de echipa. Toti jucatorii participa la faza ofensiva, foarte multi la cea defensiva. Timisoara a stat mai bine la capitoul ofensivl, poate si datorita infuziei de gandire sud-africana din acest an ca si a importului unor jucatori-cheie in orice fel de joc (Petru Balan, Turasvili, Daniel Carpo). A si terminat mai proaspata, si ca urmare a eliminarii prostesti a lui Macovei, care a lasat Baia mare fara un inchizator cu viziune larga asupra terenului. Victorie meritata a Timisoarei, ca si victoria Stelei in fata Farului, pentru locul trei. O mare surpriza a fost victoria CSM Bucuresti asupra lui Dinamo, ultima terminand abia de locul 6 acst campionat. A retrogradat Iasiul lui Clement Nemesniciuc, ceea ce nu e o surpriza. In fine, ierarhia acestui an pare a fi justa si nu cred ca o va contesta-o cineva. Doua momente penibile in final, care ne-au adus inapoi in spatiul nostru traditional de gandire. Oficialii (Morariu si Petrache) au uitat sa ofere cupa alocata locului doi baimarenilor, fapt ce a intrerupt premierea timisorenilor pentru a repara gafa. Una din medaliile castigatorilor a cazut pe jos dar panglica a ramas de gatul premiatului. Noroc cu vederea agera a unuia din chibitii evenimentului. In ansamblu, victoria timisorenilor a fost pe deplin convingatoare. Jocul Baia Mare- Timisoara ne da oarece sperante ca rugby-ul romanesc mai poate creste. Recunosc ca nu mi-a lipsit deloc Vlaicu. Cu o noua suprafata de joc, sintetica, pe terenul II, sezonul se poate lungi iar competitiile interne, atatea cate sunt, se pot intensifica. Competitia bucurestenilor cu provincialii va genera valoare in plus si vom avea ocazia de a vedea noi jucatori. Sa speram ca si la anul vom mai gasi ceva mai multe superlative de acordat.