duminică, 25 aprilie 2010

Acum 93 de ani, in Newport News, Virginia,...

...s-a nascut viitoarea mare voce a jazzului american din secolul trecut, Ella Fitzgerald. la scurt timp dupa nastere, parintii se despart iar Ella se muta impreuna cu mama ei in Jonkers, New York. In copilarie si adolescenta, viitoare cantareata avea sa aibe parte de toate beneficiile vietii din suburbii inclusiv probleme cu politia. Marea criza economica anilor '30 a afectat copilariile multor americani, nu numai a celor de culoare dupa cum avea a spuna unul din biografii ei. De altfel a si fost incredintata, prin custodia politiei, unei scoli corectionale. Pe cand avea 17 ani, mama ii moare intr-un accident rutier iar Ella ramane singura, cu sora ei, care avea deja un copil.

Destinul avea sa i se schimbe in 1934. A dorit sa participe la un concurs de dans, foarte popular pe atunci, la Apollo Theater din Harlem, un show numit Wednesday Amateur Show. In loc de dans, a cantat,spre surprinderea juriului. Si nu numai o piesa ci trei, la insistentele audientei. Succesul sau efemer s-a transformat intr-o cariera datorita faptului ca unul din saxofonistii orchestrei de acompaniement, Benny Carter, a decis sa o ajute sa se lanseze. Sprijinita de Carter va castiga mai toate concursurile tip "Talent Show" la care a participat in urmatorii doi ani. In 1935 are primul sau angajament, pentru o saptamana, cantand alaturi de orchestra Timmy Bradshaw la spectacolele de la Harlem Opera. Acolo avea sa-l cunoasca pe Chich Webb, baterist si sef de orchestra, care avea sa renunte la singerul sau masculin pentru a o angaja pe Ella. Venitul sau saptamanal era unul foarte bun pe atunci, 12,5 dolari pa saptamana. In 1939, Webb moare si Ella preia sefia orchestrei acestuia, care isi schimba denumirea in Ella and Her Famous Band. Activitatea sa concertistica avea sa-i aduca succese modeste dar siguranta financiara a fost mereu pe primul loc in grijile sale, mai ales ca avea de intretinut rudele apropiate. Se casatoreste cu un personaj insignifiant, un docher newyorkez, despre care in scurt timp avea sa afle ca este posesorul unui incarcat cazier judiciar agravat de repetatele sale recidive in comertul si consumul de droguri. Divorteaza doi ani mai tarziu. In 1946, in cursul unei turneu cu orchestra lui Dizzie Gillespie, se indragosteste de basistul acestuia, Ray Brown, se casatoreste cu acesta si adopta un copil. Ray Brown era un colaborator apropiat la impresarului Norman Granz, producatorul ceebrei serii de spectacole Jazz at the Philarmonic iar Ella se alatura proiectului, sub mana priceputa a lui Granz, care ii va deveni si ei impresar . In 1947 canta alaturi de Charlie Parker. Marea majoritate a concertelor le deschide cu dificila piesa Take the "A" Train, a lui Duke Ellington. Astfel accesul la lumea buna a jazzului i-a fost asigurat iar de Granz avea sa o lege o prietenie intensa si de lunga durata.


Jazz at the Philarmonic a fost un lung sir de showuri de mare succes, in care Ella a facut numeroase duete celebre azi cu, de exemplu, Louis Armstrong. Intre 1956-1964 inregistreaza numeroase coveruri pe compozitii ale unor muzicieni la moda precum fratii George si Ira Gerswin, Irving Berlin, Cole Porter, Carl Rogers, Duke Ellington. Cum Jazz at the Philarmonic a fost si un mare succes comercial de televiziune, Ella Fitzgerald va fi invitata numeroaselor showuri detinute pe canalele americane de nume sonore ca Frank Sinatra, Nat King Cole, Ning Crosby, Dean Martin. In 1952, datorita progamelor si stilurilor de viata diferite, divorteaza de Ray Brown dar raman prieteni si vor mai canta de multe ori impreuna. In timpul turneelor sale Ella devine, ocazional, victima directa a manifestarilor segregationiste. Un episod larg comentat in toate relatarile despre viata sa este cel petrecut la Dallas, Texas. Managerul trupei sale, acelasi Norman Granz, isi afirmase in presa convingerile sale privind drepturile civile ale populatiei de culoare iar politia facut o razie prin cabinele teatrului unde se producea Ella si i-a arestat pe toti membrii orhestrei, inclusiv cativa instrumentisti albi. Asa avea sa cunoasca Ella problemele sociale si rasiale care escaladau in America anilor '60. Pentru acel incident avea sa primeasca un sprijin emotional consistent din partea multor celebritati ale vremii, printre care si Marilyn Monroe. Canta in musicalul lui Gershiw celebra arie Summertime.


Ella continua sa munceasca din greu, asa cum a facut-o si la inceputurile carierei sale. Pentru ea exista numai scena iar in restul relatiilor sociale era, dupa cum spun martorii avizati era de o timiditate cu totul nespecifica vedetelor. Iar munca ei avea sa-i aduca si probleme serioase de sanatate. Se spune ca era in stare sa tina si doua concerte in aceeasi zi, chiar daca orasele se aflau la distanta de 100 mile. In iunie 1974 are doua saptamani de concerte alaturi de Count Basie Orchestra si Frank Sinatra, timp in care s-a produs in 17 de reprezentatii.

Incepe sa primeasca recunoasterea calitatilor sale interpretative iar premiile si distinctiile ii onoreaza pe deplin calitatile sale inconfundabile. Astfel, avea sa primeasca de la Ronald Reagan National Medal of Arts iar Franta o face Comandor pour art et lettres de la Legion d'Honneur. Devine doctor honoris causa al mai multor universitati de prestigiu precum Yale sau Dartmouth. Industria muzicala o onoreaza cu mai multe premii Grammy (cele mai multe primite pana acum de o vocalista de jazz).Devine cetatean de onoare al mai multor metropole si capitale de pe tot globul. Dar sanatatea sa intra intr-un declin accentuat. In 1986 suporta o serie de operatii prin care i se monteaza cinci bypassuri coronariene si o valva atriala. I se descopera un diabet zaharat sever care avea sa-i produca afectiuni majore ale vederii in ultimii ani de viata. Cu toate acestea, in anii '90 inregistreaza cea mai mare productie de discuri ale unui jazz singer contemporan. In 1991 avea sa sustina ultimul sau mare concert la Carnegie Hall, unde mai cantase deja de 26 de ori. In 1993, datorita evolutiei diabetului i se amputeaza ambele gambe si devine condamnata la scaunul cu rotile. Cu toate astea mai inregistreaza, desi nu mai apare in public, inca 2 albune. Se retrage la resedinta sa din Beverly Hills pentru a-si creste nepotii si a veghea ca familei sale sa nu-i lipseasca nimic esential. la moartea sa , pe 15 iunie 1996, ca si la moartea prietenului sau Louis Armstrong, in toata California a fost doliu. Cu ocazia inmormantarii sale multe din autostrazile adiacente au fost blocate de multimea venita sa o acompanieze pe ultimul sau drum. Funeraliile sale au fost transmise in direct de 17 posturi de televiziune, de pe toata suprafata SUA. Ella Fitzgerald a fost o femeie timida si modesta, cu un caracter generos si altruist, a avut mereu intelegere pentru problemele altora si si-a dedicat mare parte din viata si averea sa rudelor sale directe. In 1993 infiinteaza propria sa fundatie de caritate chiar pana atunci a sprijinit American Heart Association si, ca o replica in timp fata de originile sale si propria sa copilarie, a finantat generos United Negro College Found. Ca un omagiu muzical adus acestei mari voci a jazzului, care a reusit sa invinga dificultatile majore ale vietii, ce poate fi mai potrivit decat StJames Infirmary, in interpretarea prietenului Louis Armstrong?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu