marți, 1 octombrie 2019

Scotia si-a luat baterii noi


Samoa avea sa treaca luni un test greu.  Era clar ca Scotia nu va fi Rusia, echipa atasata prin sansa acestei competitii (stim noi cum si de ce). Avea sa joace pentru locul 2 sau trei in grupa sau sa joace peste patru ani in calificari? Steve Jackson nu avea de ales intre mai multe tactici. Doar victoria era de acceptat. Dar in fata statea un adversar cu experienta internationala, cu cei trei jucatori decisivi valizi din punct de vedere fizic si in forma optima de joc - Hogg, Russell si Laidlaw. 

Jocul avea sa demonstreze doua tendinte. Ca si celelalte doua formatii din Pacific (Tonga si Fiji), Samoa nu se poate mobiliza in fata echipelor cu palmares in World Cup. Tonga a pierdut cu Anglia si Argentina, Fiji cu Australia si (surpriza etapei a doua) Uruguay. Iar Rusia nu a pus cu adevarat probleme echipei samoane, in primul sau meci din grupa. Cealalta tendinta apare in contextul in care noile reglementari privind contactele fizice aduse de World Rugby sub conducerea lui Bill Beaumont, afecteaza nu atat echipele din elita mondiala (europene si  nu numai) care sunt capabile sa se adapteze din mers schimbarilor de reguamente ci echipee care nu sunt angrenate in competitii de inalt nivel cometitional. Cum sunt tocmai echipele insulare din Pacific. Cazul placajelor sanctionate cu duritate de arbitrii de pana acum arata ca aceste brave echipe, care tin sportul acesta sus in fundaturi ale lumii civilizate, devin extrem de vulnerabile in lipsa participarii organice la modernizarea globalizanta a jocului. Desi jucatori precum Nanai Willians, Tusi Pisi, Leiua ori Mulipola sau Alaalatoa joaca in Europa si ar trebui sa beneficieze de efectele schimbarilor de filosofiesi reguament ale jocului, reintegrati in echipa nationala ei se reintorc la ethos-ul de baza al comunitatii sportive din care au plecat candva. De aici si placajele cu bratele desfacute, prabusirile intentionate ale maul-urilor,  punere cotului in fata bratului in tampoane etc. Lucruri pe  care nu le fac la echipele cu care au contracte.

Revenind acum la jocul propriu-zis, scotienii au facut un antrenament cu public. La pauza, scorul era 20-0. Eseuri - Maitland (minutul 30, pe un sut in transversala a lui Finn Russell) si Laidlaw (minutul 34). Plus un drop-goal de toata frumusetea al lui Stuart Hogg (minutul 38), de la circa 40 de metri.  In atari conditii, repriza a doua a consemnat jocul intr-un singur sens, spre buturile samoane.  Si partida a devenit, cu adevarat un antrenament scotian. Atacuri continue, diversificate, curajoase uneori, inventive alteori.  Toate, insa, lovindu-se de o aparare inchisa ermetic, agresiva si avansata. Fidow a si fost eliminat (carton rosu, dupa ce fusese avertizat cu un galben). Francezul Pascal Gauzere a condus cu greu dezechilibrul din teren iar eliminarea samoanului nu a facut decat sa creasca frustrarea echipei conduse de scotieni. Pretul a fost destul de mare. Gauzere a acordat doua eseuri de penalizare pentru antijoc, astfel incat scorul final i-au gasit pe samoani la 0 puncte si pe scotieni la 34. 


Situatia in grupa A s-a complicat putin in urma victoriei Japoniei asupra Irlandei. Dupa doua etape, Japonia conduce cu 9 puncte, urmata de Irlanda, cu 6, Scotia si Samoa cu 5. Pentru Scotia meciul cheie - care va decide locul 3 sau accesul in sferturi de finala- va fi cel din 13 octombrie, cu Japonia. Asta cu conditia unei victorii asupra Rusiei, pe 9 octombrie. Ceea ce este destul de plauzibil.

Maine vom vedea Franta - SUA si Noua Zeelanda - Canada. Asa ca va doresc sa va bucurati de rugby in continuare, prieteni!







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu