duminică, 25 martie 2018

Toulon straluceste, Leicester recupereaza si castiga. S-a intamplat azi.


In etapele pauza dinainte de a se relua Champions si Challenge Cup(s), meciuri interne, de campionat.

Premiership. Bath 18 - Exeter 20; Saracens 24 -  Harlequis 11, Leicester 16 - Wasps 15. (victorie gasita doar in minutul 74, o penalitate semnata George Ford).

Clasament, dupa 18 etape: 1. Exeter 65 puncte, 2.Saracens 57 puncte, 3. Wasps 55 puncte, 4. Newcastle Falcons 54 puncte, 5. Leicester Tigers 51, 6. Gloucester Rugby 51 puncte.

Singura echipa englezeasca ramasa in cupele europene este Saracens, care va intalni sambata in deplasare Leinster.


Top 14. Stade Francais 33 - Toulouse 37, Montpellier 45 - Castres 7, Toulon 49 - Clermont Auvergne 0 (!!!). La ora 10 pm. se va juca Lyon -  Racing 92, de care depinde structura primelor locuri ale clasamentului.

Clasament, dupa 22 etape: 1. Montpellier 71 puncte, 2. Toulouse 65 puncte, 3. Toulon 63 puncte, 4.Racing 92 62 puncte (un meci mai putin), 5. La Rochelle 61 puncte, 6. Pau 61 puncte. 

Interesant este ca Stade Francais mai bifeaza o infrangere, pe teren propriu. Si se mentine in zona retrogradarii (Stade Francais-loc 12 33 puncte, loc 13 Brive 31 puncte si 14. Oyonnax cu 30 puncte. Si mai interesant e ca bosii de la Stade l-au recrutat ca antrenor, cu efect imediat, pe Heyneke Meyer, fost coach al Africii de Sud.  Stade Francais joaca vineri in Challenge Cup in deplasare la Pau.


La acest sfarsit de saptamana se joaca sferturile Champions Cup: Scarlets vs La Rochelle (arbitru Luke Pearce), Munster vs Toulon (arbitru Nigel Owens), Clermont Auvergne vs Racing 92 (arbitru Wayne Barnes) si Leinster vs Saracens (arbitru Jerome Garces).


duminică, 18 martie 2018

Six Nations 2018: in acest an, Anglia a ramas repetenta.


De cand, prin asocierea Italiei, Five Nations au devenit Six Nations, Anglia a castigat de doua ori trofeul (o data cu Grand Slam, 2016) , dupa ce in Five Nations avusese aceeasi performanta de unsprezece ori.  Interesant este ca in perioada Five Nations ocupase de 14 ori ultimul loc (Woodern Spoon - lingura de lemn, trofesu simbolic acordat ultimei clasate). Daca nu era Italia, in acest urma se se imtample la fel. In 18 ani, Franta a ocupat o singura data (2013) ultima pozitie a clasamentului, Scotia de patru ori  iar Italia in treisprezece ocazii. 

Prtimul semn de slabiciune al Angliei a aparut in meciul de la Edinbourg, cu Scotia, unde dominatia gazdelor a fost totala. A urmat meciul de la Paris, unde au cedat in fata unei formatii aparent fara sanse dar cu ambitia de3 a nu mai ceda in Le Crunch. Mai ales acasa.
Iar capacul a fost pus de Irlanda, cea mai in forma echiopa a momentului, care a castigat detasat dar fara punct bonus, pe Twickenham.

Clasamentul turneului NatWest 6 Nations 2018 e clar si fara echivoc: Anglia e pe locul 5, dupa Franta (la un punct).

Clasamentul NatWest 6 Nations 2018:

1. Irlanda 26 puncte
2. Tara Galilor 15 puncte
3. Scotia 13 puncte
4. Franta 11 puncte
5. Anglia 10 puncte
6. Italia 1 punct

Cum s-a ajuns aici? Exista, in opinia mea, un complex de factori care au favorizat actuala situatie. Nu e nimic exceptional, nici de criticat nici de desfiintat. Orice echipa are un moment de explozie sportiva, o perioada fasta in care totul merge ca pe roate si castiga titul dupa titlu. Asta s-a intamplat dupe venirea lui Eddie Jones. Emulatia creata de noul antrenor a creat o unda de motivatie unica, a sudat echipa/lotul si a condus la Marele Slam din 2016. In plus obiectivul campaniei lui Jones a fost declarat castigarea World Cup 2019, Japonia. 
Primul semnal de slabiciune al fazei de glorie a fost lipsa Marelui Slam din anul urmator. Anglia a castigat turneul doar cu 4 victorii, infrangerea din ultima etapa, la Dublin (13-9), fiind tot in fata irlandezilor (exact acum un an, 18 martie 2017) contand in stabilirea clasamentului editiei. In acest timp, datorita mentinerii obiectivelor de rang inalt si sporirii intensitatii pregatirii fizice au inceput accidentarile care au macinat lotul de baza, bnucleul echipei. Noii veniti, desi jucatori cu experienta nu s-au angrenat in echipa precum antecesorii lor si au aparut din ce in ce mai multe semnale de indisciplina tactica in jocurile din toamna (cu Argentina, Australia si Samoa).  Castigate dar inarhivabile in galeria marilor meciuri. In plus, Premiership, campionatul intern a cerut si a obtinut partea lui de jertfe fizice din lotul disponibil pentru Six Nations. Multi dintre jucatorii de pe lista de joc de ieri au mai fost angrenati si in meciurile din Cupele Europene 2017-2018. O parte din ei si-au schimbat si echipele in intersezon. Antrenori noi, sarcini diferite, motivatie amestecata. Vedem contra-performanta echipelor englezesti in Champions Cup, unde a mai ramas in faza sferturilor doar cu Saracens, calificata la noroc. Si asta in timp de alaturi de aceasta mai sunt prezente patru echipa frantuzesti, dioua irlandeze si una galeza. In plus, dupa plecarea lui Bill Beaumont la presedintia World Rugby, la RFU au sistat orice discutii privind ajustarea  salary pack atat la nivel cluburilor cat si la nivelul echipei nationale. Ceea ce, pentru jucatorii profesionisti conteaza mult sau foarte mult, dat fiind ca accidentarile sunt tot mai dese si nivelul fizic al pregatirii pentru jocuri creste neincetat.  Pentru meciurile din turneul 2018 au fost chemati, ca improvizatii sau necesitate, jucatori de valoare diferita fata de nucleul de baza (buni in campionat sau Cupe) dar insuficient de rodati in angrenajul primului XV.  Schimbarile pe posturi sunt din categoria improvizatii ( de ex., ieri, trecerea lui Farrell pe post de uvertura si renuntarea, doua meciuri la rand, la contributia lui Brown pe linia de fund).. Toate acestea, combinate erodeaza puternic o echipa in mare forma si aflata pe locul doii mondial in clasamentul WR.  Din punctul meu de vedere  asa s-a ajujns la nivelul demoralizant de joc al echipei Angliei in acest sezon.

Castigatoarea titlului, Irlanda este o echipa solida, motivata pentru victorie, care a reusit cu succes sa integreze cativa jucatori tineri supervalorosi (ma gandesc la Ringrose si Marmion, de exemplu) alaturi de mai varstnicii Earls sau Sexton. Joe Schmidt a construit cu rabdare, de la meci la meci, o motivatie solida pentru victorii si care, iata, l-a ajutat sa ia  locul doi mondial Angliei, pentru o diferenta de 0,35 puncte. Invingatoare meritoasa in acest turneul 2018, Irlanda merita tot respectul nostru.

Dupa mine, revelatia acestei editii, raportat la valoarea de baza a echipei, a fost Scotia. Care a reusit sa invinga, pe rand, Franta, Anglia si Italia si sa acumuleze trei victorii, ceea ce nu i s-a mai intamplat de mult in Six Nations. Se pare ca Townsend a gasit cheia de a continua strategia de crestere prefigurata in ultimii ani de fostul anrtrenor Vern Cotter. 

In sine NatWest 6 Nations 2018 nu a fost o editie remarcabila. Singurele meciuri pe care le putem retine drept interesante sau fost: Tara Galilor-Scotia, Irlanda-Tara Galilor si Scotia Anglia.  In ultimele cateva saptamani (cinci) am putut urmari si meciuri din campionatul emisferei sudice. Diferenta de valoare Nord-Sud rezista, desi nu e acelasi nivel de referinta.

Pe curand,  prieteni! Urmeaza inca o etapa din campionatele interne si apoi sferturile din EPCR, Champions Cup. 

joi, 15 martie 2018

Six Nations: final de turneu cu alternative


Se cunoaste deja invingatoarea. Aceasta este Irlanda.  Care are doua variante de castig, cu sau fara Grand Slam, daca invinge la Londra. Castiga si chiar daca pierde. Nimeni nu o mai poate ajunge la puncte si nici la esaveraj.

Sa ne uitam putin la detaliile ultimei etape. 

Anglia-Irlanda. 

Anglia. 15 Anthony Watson , 14 Jonny May , 13 Jonathan Joseph, 12 Ben Te’o, 11 Elliot Daly, 10 Owen Farrell (capitan!) , 9 Richard Wigglesworth , 1 Mako Vunipola  2 Dylan Hartley , 3 Kyle Sinckler  4 Maro Itoje , 5 George Kruis , 6 Chris Robshaw , 7 James Haskell , 8 Sam Simmonds .

Rezerve
16 Jamie George, 17 Joe Marler, 18 Dan Cole, 19 Joe Launchbury, 20 Don Armand, 21 Danny Care, 22 George Ford, 23 Mike Brown.

Eddite Jones a ales sa joace iar riscant. Si cu cine daca nu cu Irlanda? Ben Te'o centru interior in locul lui Farrell, Farrel in locul lui George Ford. Marler, Cole, Care, Brown pe banca. Hai Itoje & Kruis au mai jucat impreuna si inca bine. Haskell si Robshaw flankeri si Simmonds inchizator, alta inovatie care s-au putea sa nu functioneze. E clar ca se mizeaza pe cartea atacului insa Wigglesworth nu e la fel de indemanatic precum Care. Personal, am dubii in privinta acestei strategii. Si nici Watson nu e jucatorul care sa acopere fundul terenului asa cum o face Brown. Si nici la baloane inalte nu e de talia lui Mike.

Irlanda. : 15 Rob Kearney, 14 Keith Earls, 13 Garry Ringrose, 12 Bundee Aki, 11 Jacob Stockdale, 10 Johnny Sexton, 9 Conor Murray, 8 CJ Stander, 7 Dan Leavy, 6 Peter O’Mahony, 5 Iain Henderson, 4 James Ryan, 3 Tadhg Furlong, 2 Rory Best (capitan), 1 Cian Healy.


Rezerve: 16 Sean Cronin, 17 Jack McGrath, 18 Andrew Porter, 19 Devin Toner, 20 Jordi Murphy, 21 Kieran Marmion, 22 Joey Carbery, 23 Jordan Larmour.

Fata de formatia standard, cu care a castigat toate partidele din acest an, Schmidt decide sa renunte la prinzatorul Devin Toner si sa apeleze la Iain Henderson, cu 12 cm. mai scund, jucator la Ulster.  Pe banca sunt junii Marmion, Carbery si Murphy, trei talente care fac jocul mai interesant dupa minutul 60.

Partida va avea loc pe Twickenham, sambata de la ora 17 (Ro) si va avea la centru pe australianul Angus Gardnet. 



In cea de-a doua partida-atractie a ultimei etape, se infunta Tara Galilor cu Franta. Ambele au sperante pentru locul 2 in cazul unei infrangeri a Angliei.

Tara Galilor: se reface linia treia Tipurici-Faletau-Navidi. Reintra Dan Biggar la uvertura, in pereche cu Gareth Davies. Shingler, Anscombe si Steff Evans pe banca de rezerve. Interesant. Vulpoiul  Gatland doreste, foqarte posibil sa fixeze scorul chiar in prima repriza.

15 Leigh Halfpenny, 14 George North, 13 Scott Williams, 12 Hadleigh Parkes, 11 Liam Williams, 10 Dan Biggar, 9 Gareth Davies, 8 Taulupe Faletau, 7 Josh Navidi, 6 Justin Tipuric, 5 Alun Wyn Jones (capitan), 4 Cory Hill, 3 Tomas Francis, 2 Ken Owens, 1 Rob Evans
Rezerve: 16 Elliot Dee, 17 Nicky Smith, 18 Samson Lee, 19 Bradley Davies, 20 Aaron Shingler, 21 Aled Davies, 22 Gareth Anscombe, 23 Steff Evans.


Franta. o noutate absoluta, Bastareaud este capitan sambata. Jefferson Poirot are doi parteneri noi in linia intai: Cedate Gomez si Adrian Pelissie. Sarniera ramane nescjhimbata: Trinh-Duc si Machenaud iar linia a doua este, si ea, neschimbata, Vahaamahina si Gabrillagues.

Franta: 15 Benjamin Fall, 14 Gael Fickou, 13 Mathieu Bastareaud (capitan), 12 Geoffrey Doumayrou, 11 Remy Grosso, 10 Francois Trinh-Duc, 9 Maxime Machenaud, 8 Marco Tauleigne, 7 Wenceslas Lauret, 6 Yacouba Camara, 5 Paul Gabrillagues, 4 Sebastien Vahaamahina, 3 Cedate Gomes Sa, 2 Adrien Pelissie, 1 Jefferson Poirot.

Rezerve: 16 Camille Chat, 17 Dany Priso, 18 Rabah Slimani, 19 Bernard Le Roux, 20 Mathieu Babillot, 21 Baptiste Couilloud, 22 Lionel Beauxis, 23 Geoffrey Palis.

Meciul va avea loc pe Principality Stadium din Cardiff, incepand cu ora 19, arbitrajul fiind asigurat de neo-zeelandezul Ben O'Keeffe. 

duminică, 11 martie 2018

Irlanda, castiga titlul Six Nations 2018. Posibil cu Mare Slam.


Sa ne uitam putin la meciurile ultimei etape, de pe 17 martie. Anglia-Irlanda, Tara Galilor-Franta si Italia-Scotia.  Mai este de jucat Tara Galilor- iTalia.

Si la clasamentul primelor trei locuri, dupa 5 etape. 1. Irlanda 19 puncte, 2. Anglia 10 puncte (dif. +19), 3.  Franta  10 puncte (dif. +)......4. Scotia 9 puncte  (dif -29), 5. Tara Galilor 6 puncte (dif. +11) dar si un meci mai putin. In caz de victorie, poate trece pe locul 2, datorita esaverajului.

In ultima etapa Tara Galilor poate , cu probabilitate mare, sa bata Franta cu bonus si face 15 puncte. Scotia poate bate la Roma si poate face 13 puncte. Irlanda poate bate pe Twickenham si castiga Marele Slam (fara bonus) cu 23 puncte.

In aceasta varianta de scenariu clasamentul ar arata astfel: 1. Irlanda 23 puncte, 2.Tara Galilor 15, 3.Scotia 13 , 4. Anglia 10 puncte, Franta 10 puncte.

Nu-i asa ca este spectaculos?  Cel putin decaderea Angliei.

Irlanda este o echipa in forma foarte buna si a reusit sa sudeze pe scheletul de jucatori experientati cativa tineri precum Stockdale (doua eseuri ieri), Ringrose, Dan Leavy precum si neozeelanezul Bundee Aki. Sa nu-i uitam pe cei aflati pe banca: Marmion, Carbery sau Lamour (rezerva lui Rob Kearney, care se va retrage dupa sfarsitul acestui turneu).

Scotienii au incercat sa le reziste oamenilor in verde, cel putin in prima repriza, circulatia rapida a balonului fiind cea care le-a reusit. Au primit un eseu (Stockdale, 22'), transformat de Sexton dar au inscris si ei o penalitate (Laidlaw). In repriza a doua, insa, a inceput iuresul verde. Circulatie accelerata de balon, suturi lungi in terenul scotian si presiune imensa cu gramezile ordonate. Scotienii au cedat, primind inca trei eseuri (Stockdale-omul meciului, Murray si Sean Cronin). Nu insa fara a puncta si ei prin Kinghorn (52').  In final 4-1 la eseuri. De la Irlandezi mi-a placut intreaga linie intai : Cian Healy-Rory Best-Tadhg Furlong, perechea de mijlocasi Conor Murray-Jonny Sexton si aripa Stockdale. De remarcat efortul lui Rob Kearney, care a alergat peste 100 metri pe durata partidei. 

Scotia nu a mai fost echipa creativa si agresiva din partida cu Anglia. Nici perechea Laidlaw-Russell nu a mai functionat asa bine, nici placajele si nici incursiunile pe aripi (Maitland). O singura remarca, Blair Kinghorn (21) o aripa percutanta, care nu a fost deloc impresionata de apararea irlandeza. Lui Laidlaw nu i-au mai reusit pasele magice si nici loviturile stil deplace   si din acest motiv Russell a fost cvasi-ineficient.  Ceritidinea faptului ca ei nu pot castiga in fata echipelor puternice  decat pe Murrayfield se intareste. 


In a doua partida a serii, de pe Stade de France, le Crunch, Franta a intrat pe teren determinata de a iesi din seria de meciuri proaste sau mediocre facute pana atunci si a invinge traditionalul dusman de peste garla, Anglia. In echipa Frantei Jaques Brunel a facut doua schimbari tactice: l-a introdus pe veteranul Trinh-Duc la uvertura si a revenit la Bonneval pe linia de fund (nr.15). Asta ca sa raspunda, intr-un fel restructurarilor de pe linia de fund:  Watson ca fundas, Ben Te'o centru 2 si revenirea lui Elliot Daly, o aripa periculoasa, la fel ca si Jonny May. O alta noutate,  ca taloneur, in locul lui Dylan Hartley a intrat Jammie George. O eroare, dat fiind ca avea sa-l infrunte pe Guilem Guirado (unul din cei mai buni trei din lume).

Franta a luat jocul cu mult mai in serios decat precedentele din acest an, dat fiind team-ul pe care-l avea in fata. In minutul 22, englezii conduceau cu 6-0 (o penalitate transformata de Farrell si una de E.Dally de la peste 50 m, specialitatea lui).  Prima repriza se termina 9-9. Machenaud isi facuse treaba 100% la transformari de penalitati. La fel si Farrell.  Dupa reluare francezii devin mai prezenti in joc, in stilul lor aglomerat. Englezii intra in jocul francezilor si gresesc facand asta pentru cu nici un atac al rapizilor de pe trei sferturi nu reuseste, baloanele pierzandu-se pe drum. Dar, 74', Jonny May reuseste, oportunist,  sa valorifice o aglomerare a aparatorilor francezi pe centrul liniei de 5 si sa culce la colt un balon muncit de Robshaw, Te'o si Simmonds. Daca pana in acel moment Franta conducea cu 10 puncte, diferenta s-a redus la 3 puncte, ceea ce insemna un punct bonus, foarte important in clasament. Insa rezerva Beauxis are ocazia sa transforme o penalitate acordata prea usor de Wayne Barnes in minutul 78 si diferenta creste la 6 puncte, ceea ce nu afecteaza bonusul englez. Si meciul se sfarseste la acest scor. A doua infrangere consecutiva a Angliei in doua saptamani, joc neconvingator. Rugby Pass da note ieri jucatorilor englezi: un singur 8, doi de 7, restul 6 si 5. https://www.rugbypass.com/news/england-player-ratings-vs-france
Dar si a doua victorie consecutiva a Frantei, cu un joc mai bun decat cel impotriva Italiei  De la francezi au evoluat peste ceilalti aceeasi tripleta de la Toulon  Trinh-Duc, Bastareaud si Guirado plus centrul Doumayrou (La Rochelle). Gramada franceza a facut legea si in eseul de penalitate acordat de Jaco Peyper
in a doua repriza. De la englezi, daca ar fi remarc pe cineva as pune degetul pe Simmonds si Robshaw.

Asta dupa-masa, lo ora 5 (Ro), Tara Galilor - Italia. La buna vedere, prieteni!



vineri, 9 martie 2018

Six Nations etapa a 4-a Formatiile de start de sambata.


* Irlanda-Scotia. Cu 3 victorii asupra Irlandei in ultimii 9 ani, dar toate pe Murrayfield, insa aflata intr-o forma mare pe care i-a aratat-o Angliei, Scotia nu pare favorita in meciul de maine.  Irlanda are, in schimb, victorii mai convigatoare, 37-27 cu Tara Galilor, la Dublin 15-13 la Paris cu Franta si 56-19 cu Italia, tot la Dublin. 

Partida se va desfasura pe Aviva Stadium, Dublin, sambata 10 martie, cu incepere de la ora 16,15 (Ro) sub arbitrajul lui Wayne Barnes, Anglia. 

Irlanda: 15 Rob Kearney, 14 Keith Earls, 13 Garry Ringrose, 12 Bundee Aki, 11 Jacob Stockdale, 10 Johnny Sexton, 9 Conor Murray, 8 CJ Stander, 7 Dan Leavy, 6 Peter O’Mahony, 5 Devin Toner, 4 James Ryan, 3 Tadhg Furlong, 2 Rory Best (capitan), 1 Cian Healy.
Rezerve: 16 Sean Cronin, 17 Jack McGrath, 18 Andrew Porter, 19 Iain Henderson, 20 Jordi Murphy, 21 Kieran Marmion, 22 Joey Carbery, 23 Jordan Larmour.
Scotia: 15 Stuart Hogg, 14 Blair Kinghorn, 13 Huw Jones, 12 Pete Horne, 11 Sean Maitland, 10 Finn Russell, 9 Greig Laidlaw, 8 Ryan Wilson, 7 Hamish Watson, 6 John Barclay (capitan), 5 Jonny Gray, 4 Grant Gilchrist, 3 Simon Berghan, 2 Stuart McInally, 1 Gordon Reid.
Rezerve: 16 Fraser Brown, 17 Jamie Bhatti, 18 Willem Nel, 19 Tim Swinson, 20 David Denton, 21 Ali Price, 22 Nick Grigg, 23 Lee Jones.


* Franta-Anglia.  In ultimele 10 partide, Franta a castigat doar de trei ori, din care de doua ori acasa, la Paris, o victorie fiind inregistrata la Wellington, Noua Zeelanda, la campionatul mondial 2011, unde Franta a prins finala cu gazdele. Anglia a castigat de doua ori la Pasir, cea mai recenta in 2016 si in 2012. 

Va avea loc pe Stade de France, de la ora 18,45 (Ro) cu arbitru Jaco Peyper (Africa de Sud)



Franta: 15 Hugo Bonneval, 14 Benjamin Fall, 13 Mathieu Bastareaud, 12 Geoffrey Doumayrou, 11 Rémy Grosso, 10 François Trinh-Duc, 9 Maxime Machenaud, 8 Marco Tauleigne, 7 Yacouba Camara, 6 Wenceslas Lauret, 5 Sébastien Vahaamahina, 4 Paul Gabrillagues, 3 Rabah Slimani, 2 Guilhelm Guirado (capitan)), 1 Jefferson Poirot.
Rezerve: 16 Adrien Pelissié, 17 Dany Priso, 18 Cedate Gomes Sa, 19 Romain Taofifenua, 20 Kélian Galletier, 21 Baptiste Couilloud, 22 Lionel Beauxis, 23 Gaël Fickou.

Anglia: 15 Anthony Watson, 14 Jonny May, 13 Ben Te’o, 12 Owen Farrell (capitan!), 11 Elliot Daly, 10 George Ford, 9 Danny Care, 8 Nathan Hughes, 7 Chris Robshaw, 6 Courtney Lawes, 5 Maro Itoje, 4 Joe Launchbury, 3 Dan Cole, 2 Jamie George, 1 Mako Vunipola.
Rezerve: 16 Luke Cowan-Dickie, 17 Joe Marler, 18 Kyle Sinckler, 19 James Haskell, 20 Sam Simmonds, 21 Richard Wigglesworth, 22 Jonathan Joseph, 23 Mike Brown.

marți, 6 martie 2018

Ultimele transferuri ale sezonului in lumea buna a Europei


Nu trece o zi fara sa auzim zvonuri despre transferuri. Se ruleaza bani seriosi, se scriu tone de articole, fanii dau gramezi de tweets, cluburile angrenate la varf se bat intre ele pe jucatorii din piata. 

Ia sa vedem despre ce este vorba in ultimele saptamani. Fac observatia ca cele de mai jos sunt antamate doar in ultimele 30 zile. Exista si alte contracte semnate in afara acestui interval de timp. Despre toate transferurile de marca voi semnala in alta postare. 

Pentru azi semnalez:

* Lima Sopoaga (Highlanders, NZ) vine la Wasps (Premiership);

* Tadhg Beine (Scarlets, W) trece la Munster (Pro 14);

* Seta Tamanivalu (Crusaders, NZ) se muta la Bordeaux Begles (Top 14);

* Francois Venter (Cheetahs, SA)  trece la Worcester (Premiership);

* Ross Moriarty (Gloucester, Eng.) se duce la Dragons, W,  (Pro 14);

* John Barclay ( Scarlets, W) pleaca la Edinburgh Rugby (Pro 14);

* Simon Zebo (Munster, Irl.) trece la Racing 92 (Top 14);

* Blade Thomson (Hurricanes, NZ) vine la Scarlets, W (Pro 14):

* Nathan Earle (Canterbury Crusaders, NZ) trece la  Harlequins (Premiership);

* George Moala (Auckland Blues, NZ) se transfera la Clermont Auvergne (Top 14);

* Tom Varndell (Bristol Rugby, Eng.) se muta la Scarlets, W (Pro 14)

* Ben Tapuai (Bath, Eng.) trece la Harlequins (Premiership).


duminică, 4 martie 2018

Top 14 si Premiership: incep sa apara distante la varf.


In cele mai puternice campionate din Europa, restructurarile in clasamente continua.

Top 14. Lidera Montpellier pierde (dupa un meci de mare spectacol, 4 eseuri de fiecare parte) cu una din cele slab cotate echipe si candidadta la retrogradare in D2, Agen. Toulouse bate la Bordeaux Begles si trece pe locul 3. Clermont, pentru ca se apropie Champions Cup, bate acasa pe La Rochelle, care incepe sa scada in clasament.

Rezultate semnificative: Oyonnax 33 - Stade Francais 27;  Lyon 15 - Toulon 6; Racing 92 17 - Brive 13; Bordeaux Begles 25 - Toulouse 25; Agen 31 - Montpellier 29; Clermont Auvergne 21 -  La Rochelle17.

Clasament: 1. Montpellier 61 puncte (diferenta 100); 2. Racing 92 58 puncte (diferenta 132); 3.Toulouse 57 puncte (diferenta 114). 4. (surpriza!) Pau 52 puncte (diferenta 38) 5. Toulon 52 puncte (diferenta 119); 6. Castres 52 puncte (diferenta 31)...La Rochelle ocupa locul 7 , 51 puncte si o diferenta (cea mai mare din Top 14, 148.  Clermont , cu 38 puncte si diferenta de -28 (!!!) ramane pe loc 10. Stade Francais se ocupa de zona retrogradabila, are locul 12, 28 puncte si io diferenta de -176.  In ansamblul meciurilor s-au inscris 33 eseuri, o cifra relativ scazuta fata de, sa zicem, etapa precedenta. 

Cele mai multe eseuri sunt inscrise pana acum de Chris Ashton (Toulon), 17, Alex Bales (La Rochelle) 15 si Nemani Nadolo (Montpellier, 14.

Cele mai multe puncte inscrise din penalitati: Benjamin Botica (Oyonnax) - 49, Benjamin Urdapilleta (Castres) - 39 si Tom Taylor (Pau) cu 35.

Cele mai multe puncte obtinute din conversii:  Thoma Ramos (Toulouse) - 39, Urdapilleta (Castres) - 31 si Lionel Beauxis (Lyon OU) cu 30.

Drop-goal-uri: Lionel Beauxis (Lyon) - 2.


Premiership. Prin victoria sa acasa in fata multtitratei Saracens, ii permite  Exerter Chiefs sa se distanteze la 7 puncte. . In fata clasamentului sunt aceleasi trei echipe din finalul sezonului trecut: Exeter, Wasps, Saracens. Northampton mai pierde o partida acasa, cu Sale Sharks si se afla po locul 10 (din 12 echipe). Un fel de Stade Francais. Newcastle  bate in deplasare pe Gloucester si ajunge pe locul 4 in clasamentul momentului, dupa 17 etape. In total s-au inscris 30 eseuri, un total mic fata de alte etape.

Rezultate mai semnificative: Wasps 24 - London Irish 15 : Harlequins 20 - Bath 5; Exeter 24 - Saracens 12; Worcester 5 - Leicester Tigers 34.

Clasament: 1. Exeter Chiefs 61 puncte (diferenta 147), 2. Wasps 54 puncte (diferenta 77); 3. Saracens 53 puncte (diferenta 196, cea mai mare din campionatul englez); 4. Newcastle (o surpriza) 50 puncte (diferenta -30, prea mare pentru ocupanta unui loc 4 !), 5. Leicester Tigers 47 puncte (diferenta 35), 6. Gloucester 46 puncte (diferenta -30). Vwechile glorii Harlequins si Northampton ocupa locurile 9 si 10, cu 36 si, respectiv, 31 puncte si diferenta negative.

Cele mai multe eseuri:  Joshua Adams (Worcester) - 10, Faf de Clerk (Sale Sharks) si Ben Spencer (Saracems) - cate 4.

Cele mai multe puncte inscrise din penalitati:  Owen Farrell (Saracens) - 24; Marcus Smith (Harlequins) - 23; Tom Bell (London Irish) - 22.

Cele mai multe puncte din transformari de eseuri:  Gareth Steenson (Exeter) - 35; Marcus Smith (Harlequins) - 32; Jimmy Gopperth (Wasps) - 24.

Cele mai multe drop-goal-uri Rhys Priestland (Bath) 3. 


Sambata viitoare in Six Nations: Irlanda - Scotia si Franta - Anglia. Duminica, Tara Galilor - Italia.

PS. Tot la sfarsitul saptamanii viitoare, Romania intalneste Belgia la Buzau (?!), meciul decisiv pentru configurarea clasamentului grupei europene din preliminariile Cupei Mondiale 2019, Japonia. Tot la punct bonus, baieti?