Sa ne uitam putin la meciurile ultimei etape, de pe 17 martie. Anglia-Irlanda, Tara Galilor-Franta si Italia-Scotia. Mai este de jucat Tara Galilor- iTalia.
Si la clasamentul primelor trei locuri, dupa 5 etape. 1. Irlanda 19 puncte, 2. Anglia 10 puncte (dif. +19), 3. Franta 10 puncte (dif. +)......4. Scotia 9 puncte (dif -29), 5. Tara Galilor 6 puncte (dif. +11) dar si un meci mai putin. In caz de victorie, poate trece pe locul 2, datorita esaverajului.
In ultima etapa Tara Galilor poate , cu probabilitate mare, sa bata Franta cu bonus si face 15 puncte. Scotia poate bate la Roma si poate face 13 puncte. Irlanda poate bate pe Twickenham si castiga Marele Slam (fara bonus) cu 23 puncte.
In aceasta varianta de scenariu clasamentul ar arata astfel: 1. Irlanda 23 puncte, 2.Tara Galilor 15, 3.Scotia 13 , 4. Anglia 10 puncte, Franta 10 puncte.
Nu-i asa ca este spectaculos? Cel putin decaderea Angliei.
Irlanda este o echipa in forma foarte buna si a reusit sa sudeze pe scheletul de jucatori experientati cativa tineri precum Stockdale (doua eseuri ieri), Ringrose, Dan Leavy precum si neozeelanezul Bundee Aki. Sa nu-i uitam pe cei aflati pe banca: Marmion, Carbery sau Lamour (rezerva lui Rob Kearney, care se va retrage dupa sfarsitul acestui turneu).
Scotienii au incercat sa le reziste oamenilor in verde, cel putin in prima repriza, circulatia rapida a balonului fiind cea care le-a reusit. Au primit un eseu (Stockdale, 22'), transformat de Sexton dar au inscris si ei o penalitate (Laidlaw). In repriza a doua, insa, a inceput iuresul verde. Circulatie accelerata de balon, suturi lungi in terenul scotian si presiune imensa cu gramezile ordonate. Scotienii au cedat, primind inca trei eseuri (Stockdale-omul meciului, Murray si Sean Cronin). Nu insa fara a puncta si ei prin Kinghorn (52'). In final 4-1 la eseuri. De la Irlandezi mi-a placut intreaga linie intai : Cian Healy-Rory Best-Tadhg Furlong, perechea de mijlocasi Conor Murray-Jonny Sexton si aripa Stockdale. De remarcat efortul lui Rob Kearney, care a alergat peste 100 metri pe durata partidei.
Scotia nu a mai fost echipa creativa si agresiva din partida cu Anglia. Nici perechea Laidlaw-Russell nu a mai functionat asa bine, nici placajele si nici incursiunile pe aripi (Maitland). O singura remarca, Blair Kinghorn (21) o aripa percutanta, care nu a fost deloc impresionata de apararea irlandeza. Lui Laidlaw nu i-au mai reusit pasele magice si nici loviturile stil deplace si din acest motiv Russell a fost cvasi-ineficient. Ceritidinea faptului ca ei nu pot castiga in fata echipelor puternice decat pe Murrayfield se intareste.
In a doua partida a serii, de pe Stade de France, le Crunch, Franta a intrat pe teren determinata de a iesi din seria de meciuri proaste sau mediocre facute pana atunci si a invinge traditionalul dusman de peste garla, Anglia. In echipa Frantei Jaques Brunel a facut doua schimbari tactice: l-a introdus pe veteranul Trinh-Duc la uvertura si a revenit la Bonneval pe linia de fund (nr.15). Asta ca sa raspunda, intr-un fel restructurarilor de pe linia de fund: Watson ca fundas, Ben Te'o centru 2 si revenirea lui Elliot Daly, o aripa periculoasa, la fel ca si Jonny May. O alta noutate, ca taloneur, in locul lui Dylan Hartley a intrat Jammie George. O eroare, dat fiind ca avea sa-l infrunte pe Guilem Guirado (unul din cei mai buni trei din lume).
Franta a luat jocul cu mult mai in serios decat precedentele din acest an, dat fiind team-ul pe care-l avea in fata. In minutul 22, englezii conduceau cu 6-0 (o penalitate transformata de Farrell si una de E.Dally de la peste 50 m, specialitatea lui). Prima repriza se termina 9-9. Machenaud isi facuse treaba 100% la transformari de penalitati. La fel si Farrell. Dupa reluare francezii devin mai prezenti in joc, in stilul lor aglomerat. Englezii intra in jocul francezilor si gresesc facand asta pentru cu nici un atac al rapizilor de pe trei sferturi nu reuseste, baloanele pierzandu-se pe drum. Dar, 74', Jonny May reuseste, oportunist, sa valorifice o aglomerare a aparatorilor francezi pe centrul liniei de 5 si sa culce la colt un balon muncit de Robshaw, Te'o si Simmonds. Daca pana in acel moment Franta conducea cu 10 puncte, diferenta s-a redus la 3 puncte, ceea ce insemna un punct bonus, foarte important in clasament. Insa rezerva Beauxis are ocazia sa transforme o penalitate acordata prea usor de Wayne Barnes in minutul 78 si diferenta creste la 6 puncte, ceea ce nu afecteaza bonusul englez. Si meciul se sfarseste la acest scor. A doua infrangere consecutiva a Angliei in doua saptamani, joc neconvingator. Rugby Pass da note ieri jucatorilor englezi: un singur 8, doi de 7, restul 6 si 5. https://www.rugbypass.com/news/england-player-ratings-vs-france
Dar si a doua victorie consecutiva a Frantei, cu un joc mai bun decat cel impotriva Italiei De la francezi au evoluat peste ceilalti aceeasi tripleta de la Toulon Trinh-Duc, Bastareaud si Guirado plus centrul Doumayrou (La Rochelle). Gramada franceza a facut legea si in eseul de penalitate acordat de Jaco Peyper
Dar si a doua victorie consecutiva a Frantei, cu un joc mai bun decat cel impotriva Italiei De la francezi au evoluat peste ceilalti aceeasi tripleta de la Toulon Trinh-Duc, Bastareaud si Guirado plus centrul Doumayrou (La Rochelle). Gramada franceza a facut legea si in eseul de penalitate acordat de Jaco Peyper
in a doua repriza. De la englezi, daca ar fi remarc pe cineva as pune degetul pe Simmonds si Robshaw.
Asta dupa-masa, lo ora 5 (Ro), Tara Galilor - Italia. La buna vedere, prieteni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu