Ma rog, fiecare cu selectionata lui...

Chiar si aici pe blog am postat diverse forme de selectionate. Mondiale, ale diverselor turnee, ale unor etape...Au ceva spectaculos dar si gaunos in ele dar indeplinesc si un ritual: alimenteaza imaginatia fanilor. Cati dintre noi nu comentam cand se publica vreo astfel de selectie a unui X antrenor sau staff?    Cati nu am fost de acord, de exemplu, ca George Ford nu trebuie tinut pe tusa pentru ca Owen Farrell sa joace ca sa inscrie puncte?
Sau cati nu consideram ca Francois Trinh-Duc e um jucator expirat si nu mai are ce cauta in nationala Frantei? Toii suntem plini de astfel de pacate. Daca nu recunostem, suntem de-a dreptul ipocriti.

Mai jos aveti de comentat trei tipuri de selectii, doua apartinand unor mari personalitati ale rugby-ului mondial.

Primul este Sir Clive Woodward, selectionerul Angliei in perioada in care a castigat primul sau titlu mondial (2003). Este vorba de actuala selectionata a lumii:

15.Israel Folau (Aus), 
14. Ben Smith (NZl)
13. Sony Bill Williams (NZl)
12,Wesley Fofana (Fr)
11. Juan Imhoff (Arg)
10, Owen Farrell (Ang)
 9, Aaron Smith (NZl)
 8. Kieran Read (NZl)
 7. David Pocock (Aus)
 6. Mamuka Gorgodze (Geo)
 5. Eben Etzebeth (AfS)
 4. Maro Itoje (Ang)
 3. Ramiro Herrera (Arg)
 2. Dan Coles (NZl)
 1. Marcos Ayerza (Arg)


Al doilea selectioner (colectiv) este Rugby Union (sursa: http://www.telegraph.co.uk/rugby-union/2016/06/28/rugby-union-world-xv---how-many-englishmen-would-get-into-this-s/kieran-read/). Iata ce XV ne face aceasta organizatie:

15. Israel Folau
14. Ben Smith
13. Tevita Kuridrani (NZl)
12, Owen Farrell
11, Liam Williams (TG)
10. Beauden Barrett (NZl)
 9.  Aaron Smith
 8. Kieran Read
 7. David Pocock 
 6. Maro Itoje (Ang) ! flanker pe partea inchisa !
 5. Brodie Retallick (NZl)
 4. Eben Etzebeth (AfS)
 3. Dan Cole (Ang)
 2. Dan Coles
 1. Joe Moody (NZl)


Al treilea selectioner este renumitul arbitru Nigel Owens, care ne ofera selectia sa pentru All time World XV: 

15. Israel Folau
14. Stuart Hogg (Sco)
13. Brian O'Driscoll (Irl)
12. Ma'a Nonu (NZl)
11. Shane Williams (TGa)
10. Dan Carter (NZl)
 9. Agustin Pichot (Arg)
 8. Sergio Parrise (Ita)
 7. Richie McCaw (NZl)
 6. Thierry Dussautoir (Fra)
 5. Paul O'Connell (Irl)
 4. Alun Wyn Jones (TG)
 3. Phil Vickery (Ang)
 2. Jon Smit (AfS)
 1. Gethin Jenkins (TaG).


Vedeti, deci, ca se poate. Fiecare selectioner are propria sa viziune despre joc si jucatori. Asa cum Itoje pare a fi mai bun pe post de flanker sau Stuart Hogg pe post de aripa, fiecare din noi poate avea destule idei ca sa populeze un XVcare i se pare lui mai performant decat cel anuntat oficial. Asa ca astept comentarii, prieteni!

Echipa ideala a celei de a treia saptamani de meciuri-test.

Sursa: Planet Rugby

15 Israel Dagg (Noua Zeelanda),

14 Ben Smith (Noua Zealanda),

13 Jonathan Joseph (Anglia),

12 Owen Farrell (Anglia),

11 JP Pietersen (Africa de Sud),

10 Beauden Barrett (Noua Zeelanda),

9 Faf de Klerk (Africa de Sud),

8 Sean McMahon (Australia),

7 Michael Hooper (Australia),

6 CJ Stander (Irlanda),

5 Yoann Maestri (Franta),

4 Eben Etzebeth (Africa de Sud),

3 Dan Cole (Anglia),

2 Dane Coles (Noua Zeelanda),

1 Mako Vunipola (Anglia).


De remarcat ca Dan Cole este o prezenta constanta in cele trei echipe ideale ale turneelor din iunie in acest an. Sa fie cel mai bun nr.3 din lume? Si Owen Farrell se afla in aceeasi situatie, numai ca acesta a jucat un meci ca nr.10 si doua ca nr.12. Atu-urile sale sunt loviturile  de succes cu piciorul.

Sfarsit de sezon competitional in emisfera nordica. Un bilant.

Ieri s-a incheiat seria turneelor in emisfera sudica, Pentru echipele din Nord urmeaza o vacanta pe care o binemerita. Cel putin unele dintre ele. Cei din Sud mai au in desfasurare campionatul franchizelor, Super Rugby si Rugby Championship sau Four Nations.

Anglia este, de departe, cea mai performanta echipa a sezonului in Europa. A castigat ci Mare Slam Six Nations 2016. O echipa englezeasca a castigat Champions Cup, Saracens. A invins in pregatirea turneului din Australia Tara Galilor, a castigat toata seria de trei partide a turneului cu Wallabies iar ciclul reconstructiiei sub comanda lui Eddie Jones pare sa se fi incheiat.  In plus, Anglia a redevenit campioana lumii oentru echipele U20, dupa doar un an de suprematie a Noii Zeelande. 

28-39, 7-23, 40-44 este seria de scoruri cu care Anglia a incheiat turneul din marea insula a Sudului. In total au inscris 106 puncte si au primit 75. Marcatorii de eseuri au fost Nowell, Joseph, Yarde; Farrell, Hartley; Cole, J.George, B.Vunipola. Owen Farrel a inscris 61 de puncte cu piciorul si un eseu, Cu 66 puncte in total, este cel mai bun marcator de puncte pentru echipele  din Nord. Opt eseuri impotriva Australiei chiar si in trei meciuri este un rezultat spectaculos, trebuie sa recunoastem. Dar si maniera ofensiva in care Anglia a obtinut aceste victorii trebuie apreciata. Eddie Jones si-a facut bine treaba, a redat Angliei increderea in ea insesi, mai ales dupa contra-performanta de la Cupa Mondiala din 2015.

Irlanda a avut, si ea, un turneu greu in Africa de Sud, detinatoarea locului 3 la Cupa Mondiala 2015. Dar a avut sansa de a da peste o echipa in reconstructie si cu un o noua conducere. A inscris 65 de puncte si a primit 71. 20-26, 32-26, 19-13 sunt rezultatele din cele trei partide Eseuri au marcat Murray, Payne; Heaslip, Toner; L. Marshall iar Paddy Jackson a sutat si el de 36 puncte. Prima partida au castigat-o pe un fond de buimaceala a Africii de Sud, echipa cu un nou efectiv, nou antrenor si lipsa de experienta in meciuri internationale. Dupa 11 iunie, ziua primului meci, noul antrenor a schimbat total politica sa de selectie si a convocat din nou vechii jucatori experimentati, la care renuntase. .

Tara Galilor  a mers  ca mielul la taiere, dar cu demnitate. A primit in trei partide 121 puncte si a inscris doar 49 dintre care 24 din suturile lui Dan Biggar. A inscris doar cinci eseuri: Webb, Faletau; J.Davies, L.Williams si A.Jones. Ieri, de exemplu a inscris doar din doua penalitati in timp de All Blacks au dat cinci eseuri, unul mai frumos ca celellalte. Scorurile din cele trei partide au fost: 39-21, 36-22, 46-6. Warren Gatlan are si nu prea are de ce sa fie multumit. A intalnit cea mai buna echipa din lume, care a aratat ca nu are probleme in a schimba generatiile dar ca si are ceea ce se numeste rezerve de cadre. Tara Galilor a jucat demn in primele doua partide si a reusit sa limiteze, oarecum, diferenta de valoare si eficacitate a gazdelor dar a lasat total jos steagul in partida de ieri, unde au opierdut, fara eseu, la 40 puncte diferenta. Echipa lui Steve Hansen a inca pe maini bune, chiar daca unii l-ar vrea plecat. Sa nu uitam ca intre 2002-2004, Steve Hansen a fost in staff-ul antrenorilor Tarii Galilor si il cunoaste bine pe Warren Gatland, neo-zeelandez si el. In concluzie, echipa reprezentativa a Noii Zeelande isi cunoste bine meseria si ocupa pe merit primul loc in ierarhia mondiala.

Scotia este mica mare surpriza a zilei de ieri. A invins si in al doilea meci Japonia., 16-21, dupa ce experimentase victoria si in primul, 13-26, cu o saptamana in urma. Scotia a avut doar doua meciuri in Japonia pentru ca, mai inainte, se zbenguise prin insulele Pacificului. Ambele au fost meciuri de rezultat si nu au impresionat tehnic. Echipa lui Greig Laidlaw (autorul a 24 din cele 47 de puncte in Japonia) n-a inscris decat un eseu (prin Nel) ieri  dar a sutat copios penalitati, prin Pyrgos si Laidlaw. Scotia isi mentine statutul de echipa de plutonul doi dar arata valente de anduranta (japonezii nu sunt crescuti la pension) pe care nu stiam pana acum. Cel putin eu. Ce am mai constatat este o performanta crescuta la nivelul disciplinei de joc ca si un foarte mic numar de greseli tehnice. Ceea ce, cred, este rodul muncii antrenorilor si a eforturilor de concentrare a intregii echipe pe timpul jocurilor.

In fine, Franta, capricioasa cum o stim, a reusit sa invinga la 0 o selectionata mai mult decat titrata a Argentinei. Din care nu au lipsit Sanchez, Creevy, Montero, Facundo Isa, Montero, Cordero, Tuculet, Montoya sau Landajo. Au fost si trei eseuri - Hugo Bonneval, Remi Lamerat si Loann Gujon iar in unele momente oaspetii au dominat si tactic si ca posesie e echipa argentiniana obosita si lisita de inspiratie. O surpriza a fost demiul Baptiste Serin, care a fost adevaratul playmaker al Frantei, pe fondul lentorii si lipsei de indrazneala a batranului  Trinh Duc, folosit ca solutie de avarie in lipsa titularilor angrenati in batalia pentru Top 14.  Rezultatul este o surpriza, mai ales din perspectiva statisticilor ultimelor 15 meciuri dintre cele doua selectionate (incepand din 2002). Franta nu mai castigase in Argentina decat o singura data in timp de Argentina castigase in Franta de cinci ori. Se pare ca si in cazul Frantei, reconstructia echipei merge intr-un sens bun. Cum il stim pe Guy Noves de foarte bun antrenor, el ca insista pe introducerea unei noi generatii de jucatori afirmati in Top 14, alaturi de alti cativa experimentati, cum a fost cazul ieri -  Maxime Medard, Francois Trihn-Duc, Yoann Maestri sau Louis Picamoles.  Oricum, asteptam cu interes o alta perspectiva decat cea oferita de Saint-Andre asupra acestei foste si prezente mari puteri a rugby-ului mondial. 

Ca urmare a rezultatelor turneelor din iunie, clasamentul mondial al World Rugby arata ascensiunea Anglie pe locul 2 si a Africii de Sud pe locul 3, coborarea Auustraliei pe locul 4. Tara Galilor si Irlanda raman pe locurile 6 si 7. Scotia suie pe locul 8, iar Franta isi mentine locul 9. Mai interesant, din optica FRR, ar fi ca Rusia isi aranjeaza turnee de vara in America de Nord (SUA si Canada) fiind pe locul 20  Iar numita feredatie se bucura daca castiga turnee de parcare cu echipe de rang discutabil, indidferent de numele tarii care precede prenumele selectionatei.

Sa salutam, pentru final, si performantele juniorilor (U20) participante\i la turneul mondial de la Manchester din aceasta luna. Anglia a castigat net finala cu Irlanda, 45-21. Au aparut selectionate ambitioase, precum Argentina si s-au mentinut echipe cu performanate si in editiile trecute, Noua Zeelanda, Australia sau Franta. Cee ce este interesant nu este, neaparat jocul rezultatelor, ci stilul de joc al acestor copii, marea lor majoritate fiind absolventi ai unor prestigioase Academii de Rugby si jucand deja pentru echipe din primele ligi nationale. Cei mai multi sunt aspiranti la statutul de jucatori pro si, foarte sigur, nu se tem de trecerea la acest statut.  Rugby-ul de elita are rezerve nesfarsite de jucatori, prieteni si nu ar trebui sa ne ingrijoreze ca schimbarile de generatie  vor afecta cumva jocurile de care ne bucuram azi. Viitorul este pe maini sigure. 

La buna revedere, copains !

Racing 92, in topul Topului 14

In sfarsit, eforturile magnatului elvetian Jackie Lorenzetti s-au copt, echipa in care a investit cu ambitie a reusit sa cucereasca le bouclier du Brennus, trofeul transmisibil care cinsteste anual castigatoarea campionatului Frantei.

Cine este Jackie Lorenzetii? Si-a inceput activitatea in industria hoteliera, a trecut prin imobiliare si a ajuns, destul de repede, un mare antreprenor viticol. A preluat Racing Metro din D2 in 1996 si a investit, recrutand jucatori consacrati - Sebastien Chabal, Andrew Mehrtens, Juan Martin Hernandez, Jonathan Sexton, Jamie Roberts, Dan Lydiate, Dimitri Szarzewski, Lionel Nallet, Francois Steyn, Juan Imhoff si, anul trecut, Daniel Carter- intr-o noua echipa, Racing 92 care, de anul viitor, va avea propriul stadion, l'Arena 92, in apropierea Parisului, la Nanterre.

Beneficiind de calificarea de exceptie a celor doi Laurent, Labit si Travers, care si-au dat doctoratul cu Castres Olympiques in anii trecuti, Racing 92 a crescut gradual in valoare, anul aceste fiind varful de performanta. Celor doi li s-a alaturat si Ronan O'Gara, venit la pachet, acum doi ani, cu Jonathan Sexton. Finalista in Champiojns Cup si campioana Frantei echipa lui Lorenzetti, Racing a castigat dreptul de disputa finala de ieri dupa un meci senzational disputat impreuna cu ghinionistii de la Clermont Auvergne acum o saptamana. Perseverenta, caracteristica a unei echipe mari si in forma, le-a adus in final de meci, rasturnarea scorului prin eseul lui Juan Imhoff si transformarea lui Dan Carter in minutul 17 al prelungirilor partidei. Si, sa nu uitam, Racing a jucat din a doua jumatate a primei reprize in 14, Maxime Machenaud primind un carton rosu.

Ieri nu a mai fost nevoie de prelungiri, desi Toulon se apropiase la cinci puncte prin minutul 71. Racing, echipa matura, a tinut scorul inghetat ba chiar si-a permis aroganta unei penalitati  in minutul 79, acordata cu seninatate de adversari precum toate celelalte din restul meciului. Si, tot din piciorul lui Carter, s-a desenat scorul final, 21-29. Desi toulonezii lui Boudjellal au inscris doua eseuri (Gorgodze si Mermoz) in comparatie cu singurul reusit de Racing (Rocokoko), diferenta de scor a sanctionat, poate prea putin sever, lipsa de disciplina a fostilor campioni europeni. Arbitrajul lui Mathieu Raynal, onest si prompt, a incurajat avantajele poate putin prea mult.

Racing 92 poate fi o echipa de perspectiva in rugby-ul european? Chiar daca ne uitam la componenta actuala a lotului, se poate raspunde cu lejeritate: da! 

In linia 1 au trei pilieri de forta-Ben Arous, Luc Ducalcon, Tameifuna ca si doi taloneuri de clasa internationala Camille Chat si Szarzewski. In linia a doua exceleaza Manuel Carizza, Luke Charteris, Juandre Kruger iar linia a treia este punctul lor de forta-Wenceslas Lauret, Yannick Nyanga, Chris Masoe, Antonie Claassen si Bernard Le Roux. Din pacate nu au decat un demiu de valoare-Machenaud care, ati vazut, a patit-o ieri. La capitolul uvertura, iara stau bine_ Dan Carter, Remi Tales, Benjamin Dambielle. Si, al doilea punct de forta: treisferturile. Doi centri de mare valoare- Dumoulin si Laulala si cateva aripi exrtrem de eficiente- Teddy Thomas, Marc Andreu, Juan Imhoff, Rokokoko  si Goosen (atunci cand nu este fundas). Pe fund, o mare speranta a Frantei, Brice Dulin (venit de la Castres, impreuna cu Remi Tales si cei doi antrenori, Labit si Travers).

Despre toulonezi, chiar daca si-a facut reintoarcerea pe teren Lee Halfpenny, nu se pot spune prea multe. Jocul lor a devenit monoton si previzibil, marii lor jucatori au devenit blazati si gresesc prea mult. O analiza mai detaliata a aportului celor cativa monstri sacri ai Toulon-ului, altadata.

La buna vedere, prieteni!

Ultimele meciuri-test, de sambata, ale turneelor din iunie. Formatiile de start.

Australia-Anglia

Australia: 15 Israel Folau, 14 Dane Haylett-Petty, 13 Tevita Kuridrani, 12 Matt Toomua, 11 Rob Horne, 10 Bernard Foley, 9 Nick Phipps, 8 Sean McMahon, 7 Michael Hooper, 6 Scott Fardy, 5 Rob Simmons, 4 Will Skelton, 3 Sekope Kepu, 2 Stephen Moore (capitan), 1 James Slipper.
Rezerve: 16 Tatafu Polota-Nau, 17 Scott Sio, 18 Greg Holmes, 19 Adam Coleman, 20 Wycliff Palu, 21 Nick Frisby, 22 Christian Leali’ifano, 23 Taqele Naiyaravoro.

England: 15 Mike Brown, 14 Anthony Watson, 13 Jonathan Joseph, 12 Owen Farrell, 11 Jack Nowell, 10 George Ford, 9 Ben Youngs, 8 Billy Vunipola, 7 Teimana Harrison, 6 Chris Robshaw, 5 George Kruis, 4 Maro Itoje, 3 Dan Cole, 2 Dylan Hartley (capitan), 1 Mako Vunipola.
Rezerve: 16 Jamie George, 17 Matt Mullan, 18 Paul Hill, 19 Joe Launchbury, 20 Courtney Lawes, 21 Jack Clifford, 22 Danny Care, 23 Elliot Daly.

Partida se va disputa pe Allainz Stadium din Sydney de la ora 13,00 (Ro) si va fi arbitrata de Nigel Owens.

Noua Zeelanda-Tara Galilor

Noua Zeelanda: 15 Israel Dagg, 14 Ben Smith, 13 George Moala, 12 Ryan Crotty, 11 Julian Savea, 10 Beauden Barrett, 9 Aaron Smith, 8 Kieran Read (capitan), 7 Sam Cane, 6 Elliot Dixon, 5 Sam Whitelock, 4 Brodie Retallick, 3 Charlie Faumuina, 2 Dane Coles, 1 Joe Moody.
Rezerve: 16 Codie Taylor, 17 Wyatt Crockett, 18 Ofa Tu'ungafasi, 19 Luke Romano, 20 Liam Squire, 21 Tawera Kerr-Barlow, 22 Lima Sopoaga, 23 Waisake Naholo.

Tara Galilor: 15 Rhys Patchell, 14 Liam Williams, 13 Jonathan Davies, 12 Jamie Roberts, 11 Hallam Amos, 10 Dan Biggar, 9 Rhys Webb, 8 Taulupe Faletau, 7 Sam Warburton (capitan), 6 Ross Moriarty, 5 Alun Wyn Jones, 4 Luke Charteris, 3 Tomas Francis, 2 Ken Owens, 1 Rob Evans.
Rezerve: 16 Scott Baldwin, 17 Aaron Jarvis, 18 Samson Lee, 19 Jake Ball, 20 Ellis Jenkins, 21 Gareth Davies, 22 Rhys Priestland, 23 Scott Williams. 

Pe Forsyth Barr Stadium, Dunedin, de la ora 10,35, in arbitrajul lui Jerome Garces (Franta).

Africa de Sud-Irlanda

Africa de Sud: 15 Willie le Roux, 14 Ruan Combrinck, 13 Lionel Mapoe, 12 Damian de Allende, 11 JP Pietersen, 10 Elton Jantjies, 9 Faf de Klerk, 8 Warren Whiteley, 7 Siya Kolisi, 6 Francois Louw, 5 Pieter-Steph du Toit, 4 Eben Etzebeth, 3 Frans Malherbe, 2 Adriaan Strauss (capitan), 1 Tendai Mtawarira.
Rezerve: 16 Bongi Mbonambi, 17 Steven Kitshoff, 18 Julian Redelinghuys, 19 Franco Mostert, 20 Jaco Kriel, 21 Rudy Paige, 22 Morne Steyn, 23 Lwazi Mvovo

Irland:a 15 Tieran O’Halloran, 14 Andrew Trimble, 13 Luke Marshall,12 Stuart Olding, 11 Keith Earls, 10 Paddy Jackson, 9 Conor Murray, 8 Jamie Heaslip, 7 Jordi Murphy, 6 CJ Stander, 5 Devin Toner, 4 Iain Henderson, 3 Mike Ross, 2 Rory Best (capitan), 1 Jack McGrath.
Rezerve: 16 Sean Cronin, 17 Finley Bealham, 18 Tadgh Furlong, 19 Ultan Dillane, 20 Rhys Ruddock, 21 Eoin Reddan, 22 Ian Madigan, 23 Matt Healy.

Pe Nelson Mandela Bay Stadium, Port Elizabeth, de la ora 18,00, arbitru Glen Jackson (Noua Zeelanda).

Argentina-Franta

Argentina: 15 Joaquín Tuculet, 14 Santiago Cordero, 13 Matías Moroni, 12 Jerónimo de la Fuente, 11 Manuel Montero, 10 Nicolás Sánchez, 9 Tomás Cubelli, 8 Facundo Isa, 7 Javier Ortega Desio, 6 Pablo Matera, 5 Tomás Lavanini, 4 Guido Petti, 3 Ramiro Herrera, 2 Agustín Creevy (capitan), 1 Nahuel Tetaz Chaparro.
Rezerve: 16 Julián Montoya, 17 Santiago García Botta, 18 Enrique Pieretto, 19 Tomás Lezana, 20 Juan Manuel Leguizamón, 21 Martín Landajo, 22 Matías Orlando, 23 Lucas González Amorosino.

France: 15 Maxime Médard, 14 Xavier Mignot, 13 Gaël Fickou, 12 Rémi Lamerat, 11 Djibril Camara, 10 François Trinh-Duc, 9 Baptiste Serin, 8 Louis Picamoles, 7 Kevin Gourdon, 6 Loann Goujon, 5 Yoann Maestri (capitan), 4 Julien Ledevedec, 3 Uini Atonio, 2 Rémi Bonfils, 1 Jefferson Poirot.
Rezerve: 16 Clément Maynadier, 17 Lucas Pointud, 18 Rabah Slimani, 19 Paul Jedrasiak, 20 Kélian Galletier, 21 Sébastien Bézy, 22 Jules Plisson, 23 Julien Rey.

Se va desfasura pe Estadio Monumental José Fierro, Tucumán de la ora 21,10 (ro) si ca fi abritrata de Wayne Barnes (Anglia).

La concurenta cu Australia-Anglia se va disputa si meciul dintre Japonia si Scotia,

Japan: 15 Rikiya Matsuda, 14 Male Sa'u, 13 Tim Bennetts, 12 Harumichi Tatekawa, 11 Yasutaka Sasakura, 10 Yu Tamara, 9 Kaito Shigeno, 8 Amanaki Mafi, 7 Shoukei Kin, 6 Hendrik Tui, 5 Naohiro Kotaki, 4 Hitoshi Ono, 3 Kensuke Hatakeyama, 2 Shota Horie (capitan), 1 Keita Inagaki.
Rezerve: 16 Takeishi Kizu, 17 Masataka Mikami, 18 Shinnosuke Kakinaga, 19 Kotaro Yatabe, 20 Ryu Kolinasi Holani, 21 Keisuke Uchida, 22 Kosei Ono, 23 Mifi Poseti Paea.

Scotland: 15 Stuart Hogg, 14 Tommy Seymour, 13 Matt Scott, 12 Peter Horne, 11 Sean Maitland, 10 Ruaridh Jackson, 9 Henry Pyrgos (capitan), 8 Ryan Wilson, 7 John Barclay, 6 Josh Strauss, 5 Jonny Gray, 4 Richie Gray, 3 Moray Low, 2 Stuart McInally, 1 Rory Sutherland.
Rezerve: 16 Fraser Brown, 17 Gordon Reid, 18 Willem Nel, 19 Tim Swinson, 20 John Hardie, 21 Greig Laidlaw, 22 Huw Jones, 23 Sean Lamont.

Pe Ajinomoto Stadium, Tokyo, de la ora 13,20, in arbitrajul lui Marius Mitrea )Italia)

Tot maine, la ora 21,00, la Manchester,se va desfasura si finala Campionatului Mondial de U20, intre Irlanda, revelatia actualei editii, si Anglia. Pana acum nu se cunoaste decat primul XV al Angliei. 

England: 15 Max Malins, 14 Sam Aspland-Robinson, 13 Joe Marchant, 12 Johnny Williams, 11 Matt Gallagher, 10 Harry Mallinder (capitan), 9 Max Green, 8 Callum Chick, 7 Will Evans, 6 George Nott, 5 Huw Taylor, 4 Stan South, 3 Billy Walker, 2 Jack Singleton, 1 Lewis Boyce
Rezerve: 16 Charlie Piper, 17 Tom West, 18 Will Stuart, 19  Andrew Kitchener, 20 Jack Willis, 21 Harry Randall, 22 Max Wright, 23 Ollie Thorley.

Nici arbitrul ne este cunoscut la aceasta ora.

Cam atat despre acest incarcat sfarsit de saptamana. Pe curand, prieteni!

Asta seara, pe Nou Camp, Barcelona, o premiera: finala Top 14! Care pe care?

Cica din cauza Campionatului European de Football, nu mai e loc si de rugby in Franta. E adevarat ca in ultimii ani, finala Top 14 s-a mai jucat in Spania., dar atunci nu era vorba de alte competitii care sa aglomereze viata publica. In cazul acestei finale este vorba, in principal,  de marketing. Nu este stadionul din San Sebastian, este ditamai Camp Nou, terenul legendarei echipe a Barcelonei, super-campioana a football-ului european si mondial. Organizatorii, LNR si, implicit Pierre Camou, isi doresc exportul de imagine in strainatatea apropiata si nu numai, mai ales in perspectiva (2017-2018) reducerii numarului de echipe participante la 12. 

Racing 92 nu a mai castigat un titlu din 1990 dar Toulon a castigat de trei ori consecutiv laurii europeni in ultimii patru ani. Racing se afla pe val, castigand entuziasmant semifinala cu Clermont Auvergne, gratie experientei de transformer a lui Dan Carter. La Toulon reintra, dupa o lunga perioda de accidentare, Lee Halfpenny. Contraponderea acestui se numeste Brice Dulin, un jucator pur-sange, in mare forma. Ma'a Nonu a fost scos din joc saptamana trecuta de un conational, dar revine Mathieu Bastareaud care poate fi decisiv in atac. O sa avem si un duel intre capitani, Dimitri Szarzewski vs Guilhem Guirado, ambii find candidati la titularizare in echipa Frantei. Care se afla, fara ei, in turneu de meciuri-test, in Argentina. Avem la Racing o aripa in crestere de forma, aproape de cea care l-a consacrat, pe Juam Imhoff, autorul eseului decisiv din semi-finala cu Clermont, De partea cealalata, Toulon il arunca de teren pe Josua Tuisova care, in combinatie cu Matt Giteau poate fi o solutie letala pentru parizieni. Apoi sa nu uitam de deulurile liniilor a treia: Masoe-Nyanga-Lauret vs. Armitage-Fernandez Lobbe-Gorgodze. Ultimul revine  la locul lui, unde poate excela. .In fine, in duelul transformeurilor, ne vom bucura de un alt duel de excelenta, Dan Carter-Matt Giteau sau, poate, Michalak care il va inlocui pe Mermoz. De luat in considerare si piciorul lui Goosen.

O alata batalie se va da pe linia intaia. Malacul Chiocci va avea in fata pe uriasul Tameifuna (peste 130 kg, si artagos pe deasupra) iar Ben Arous (un plilier care imi place) pe georgianul Chilachava, destul de inconstant in acest sezon. Iar Samu Manoa sa va duela pentru baloanele inalte cu Bernard le Roux. Partida se anunta a fi de mare interes sportiv.

Iata ce formatii vor intre pe teren diseara: 

Racing 92: 15 Brice Dulin, 14 Joe Rokocoko, 13 Johan Goosen, 12 Henry Chavancy, 11 Juan Imhoff, 10 Dan Carter, 9 Maxime Machenaud, 8 Chris Masoe, 7 Yannick Nyanga, 6 Wenceslas Lauret, 5 Manuel Carizza, 4 Bernard le Roux, 3 Benjamin Tameifuna, 2 Dimitri Szarzewski (capitan), 1 Eddy Ben Arous..
Rezerve: 16 Camille Chat, Khatchik Vartanov, 18 Juandré Kruger, 19 Antoine Claassen, 20 Xavier Chauveau, 21 Marc Andreu, 22 Albert Vulivuli, 23 Luc Ducalcon.

Toulon: 15 Leigh Halfpenny, 14 Josua Tuisova, 13 Mathieu Bastareaud, 12 Maxime Mermoz, 11 Bryan Habana, 10 Matt Giteau, 9 Jonathan Pélissié, 8 Steffon Armitage, 7 Juan Martín Fernández Lobbe, 6 Mamuka Gorgodze, 5 Konstantin Mikautadze, 4 Samu Manoa, 3 Levan Chilachava, 2 Guilhem Guirado (capitan), 1 Xavier Chiocci,
Rezerve: 16 Jean Charles Orioli, 17 Florian Fresia, 18 Romain Taofiféuna, 19 Virgile Bruni, 20 Théo Belan, 21 Delon Armitage, 22 Frédéric Michalak, 23 Manusa Saulo..

Partida va fi arbitrata de catre Mathieu Raynal (Romain Poite, din fericire, urmand a fi asistent de margine)si va incepe la ora 21,45 (Ro)

Spectacolul continua: urmeaza Rugby Championship 2016

Astazi SANZAAR a anuntat ca, dupa experimentul schmbarii sistemului de bonus points introdus din acest an in competitia Super Rugby, acesta se va extinde si in Rugby Championship din acest an. In principiu este doar o jumatate de schimbare, pentru ca bonusul ofensiv se acorda pentru trei eseuri reusite in fata adversarului si nu pentru patru, cum era pana in acest an iar bonusul defensiv ramane neschimbat - diferenta de sapte sau mai putine puncte in scorul final.

Motivatia acestei schimbari este identica cu cea folosita acum cativa ani, la introducerea sistemului de puncte bonus iar azi devine chiar redundanta: "SANZAAR EXCO reviewed the bonus point system implemented into Super Rugby this year and believed it had a significant impact in rewarding the more dominant teams, created a competition for the full 80 minutes and is providing a reward system that recognises both attack and defence.." (subl.ns.). conform declaratiei lui Andy Marinos, CEO al SANZAAR. Hilar, nu-i asa? 

S-a dat publicitatii si programul competitiei Rugby Championship din acest an. Astfel:

 August 20:

Australia v Noua Zeelanda @ ANZ Stadium, Sydney si
Africa de Sud v Argentina @ Mbombela Stadium, Nelspruit;

August 27:
Noua Zeelanda v Australia @ Westpac Stadium, Wellington si
Argentina v Africa de Sud @ Estadio Padre Ernesto Martearena, Salta;

Septembrie 10:
Noua Zeelanda v Argentina @ FMG Stadium, Hamilton si
Australia v Africa de Sud @ Suncorp Stadium, Brisbane;

Septembrie 17:
Noua Zealanda v Africa de Sud @ AMI Stadium, Christchurch si
Australia v Argentina @ nib Stadium, Perth;

Octombrie 1:
Africa de Sud v Australia @ Loftus Versfeld, Pretoria si
Argentina v Noua Zeelanda @ Velez Sarsfield, Buenos Aires;

Octombrie 8:
Africa de Sud v New Zeelanda @ Growthpoint Stadium, Durban si

Argentina v Australia @ Twickenham, London.    

Remarcati ca ultimul joc, cel dintre Argentina si Australia, se va juca la Londra.                         



                        

                  

Cel mai bun XV dupa a doua saptamana de meciuri-test

Sursa: Planet Rugby

15 Israel Dagg (Noua Zeelanda)

14 Ruan Combrinck (Africa de Sud)

13 Jonathan Davies (Tara Galilor)

12 Owen Farrell (Anglia)

11 Waisake Naholo (Noua Zeelanda).

10 George Ford (Anglia)

9 Aaron Smith (Noua Zeelanda)

8 Warren Whiteley (Africa de Sud)

7 James Haskell (Anglia)

6 Chris Robshaw (Anglia)

5 Guido Petti (Argentina)

4 Maro Itoje (Anglia)

3 Dan Cole (Anglia)

2 Dylan Hartley (Anglia)

1 Jack McGrath (Irlanda)

                                           

Mici ajustari in formatiile de start ale meciurilor-test de maine

Noua Zeelanda-Tara Galilor

Noua Zealanda: 15 Israel Dagg, 14 Ben Smith, 13 Malakai Fekitoa, 12 Ryan Crotty, 11 Waisake Naholo, 10 Aaron Cruden, 9 Aaron Smith, 8 Kieran Read (capitan), 7 Sam Cane, 6 Jerome Kaino, 5 Sam Whitelock, 4 Brodie Retallick, 3 Owen Franks, 2 Dane Coles, 1 Joe Moody.

Rezerve: 16 Nathan Harris, 17 Wyatt Crockett, 18 Charlie Faumuina, 19 Patrick Tuipulotu, 20 Ardie Savea, 21 TJ Perenara, 22 Beauden Barrett, 23 Seta Tamanivalu.

Tara Galilor: 15 Rhys Patchell, 14 Liam Williams, 13 Jonathan Davies, 12 Jamie Roberts, 11 Hallam Amos, 10 Dan Biggar, 9 Rhys Webb, 8 Taulupe Faletau, 7 Sam Warburton (capitan), 6 Ross Moriarty, 5 Alun Wyn Jones, 4 Luke Charteris, 3 Samson Lee, 2 Ken Owens, 1 Gethin Jenkins.

Rezerve: 16 Scott Baldwin, 17 Rob Evans, 18 Tomas Francis, 19 Bradley Davies, 20 Ellis Jenkins, 21 Gareth Davies, 22 Rhys Priestland, 23 Scott Williams. 

Westpac Stadium, Wellington, ora 10,35, arbitru: Jaco Peyper (Africa de Sud).

Australia-Anglia

Australia: 15 Israel Folau, 14 Dane Haylett-Petty, 13 Tevita Kuridrani, 12 Samu Kerevi, 11 Rob Horne, 10 Bernard Foley, 9 Nick Phipps, 8 Sean McMahon, 7 Michael Hooper, 6 Scott Fardy, 5 Sam Carter, 4 Rory Arnold, 3 Sekope Kepu, 2 Stephen Moore (capitan), 1 James Slipper

Rezerve : Tatafu Polota-Nau, Toby Smith, Greg Holmes, James Horwill, Dean Mumm, Wycliff Palu, Ben McCalman, Liam Gill, Nick Frisby, Christian Leali’ifano, Luke Morahan (pe foaia de joc vot fi cu trei mai putin)'

Anglia: 15 Mike Brown, 14 Anthony Watson, 13 Jonathan Joseph, 12 Owen Farrell, 11 Jack Nowell, 10 George Ford, 9 Ben Youngs, 8 Billy Vunipola, 7 James Haskell, 6 Chris Robshaw, 5 George Kruis, 4 Maro Itoje, 3 Dan Cole, 2 Dylan Hartley(capitan), 1 Mako Vunipola.

Rezerve: 16 Jamie George, 17 Matt Mullan, 18 Paul Hill, 19 Joe Launchbury, 20 Courtney Lawes, 21 Jack Clifford, 22 Danny Care, 23 Elliot Daly.

AAMI Park, Melbourne, ora 13,00, arbitru Craig Joubert (Africa de Sud).

Africa de Sud-Irlanda

South Africa: 15 Willie le Roux, 14 JP Pietersen, 13 Lionel Mapoe, 12 Damian de Allende, 11 Lwazi Mvovo, 10 Elton Jantjies, 9 Faf de Klerk, 8 Duane Vermeulen, 7 Siya Kolisi, 6 Francois Louw, 5 Pieter-Steph du Toit, 4 Eben Etzebeth, 3 Frans Malherbe, 2 Adriaan Strauss (capitan), 1 Tendai Mtawarira.

Rezerve: 16 Bongi Mbonambi, 17 Trevor Nyakane, 18 Julian Redelinghuys, 19 Franco Mostert, 20 Warren Whiteley, 21 Rudy Paige, 22 Morne Steyn, 23 Ruan Combrinck. 

Irlanda: 15 Jared Payne, 14 Andrew Trimble, 13 Robbie Henshaw, 12 Stuart Olding, 11 Craig Gilroy, 10 Paddy Jackson, 9 Conor Murray, 8 Jamie Heaslip, 7 Rhys Ruddock, 6 Iain Henderson, 5 Quinn Roux, 4 Devin Toner, 3 Tadhg Furlong, 2 Rory Best (capitan), 1 Jack McGrath.

Rezerve: 16 Richardt Strauss, 17 David Kilcoyne, 18 Finlay Bealham, 19 Donnacha Ryan, 20 Sean Reidy, 21 Kieran Marmion, 22 Ian Madigan, 23 Tiernan O’Halloran. 

Ellis Park, Johannesburg, 18,00, arbitru Angus Gardner (Australia)

Cel mai bun XV, dupa prima saptamana de meciuri-test

Sursa: Planet Rugby

15 Jared Payne (Irlanda)

14 Waisake Naholo (Noua Zealanda)

13 Tevita Kuridrani (Australia)

12 Luke Marshall (Irlanda)

11 Manuel Montero (Argentina)

10 Owen Farrell (Anglia)

9 Conor Murray (Irlanda)

8 Taulupe Faletau (Tara Galilor)

7 James Haskell (Anglia)

6 Jamie Heaslip (Irlanda)

5 Devin Toner (Irlanda)

4 Maro Itoje (Anglia)

3 Dan Cole (Anglia)

2 Ken Owens (Tara Galilor)

1 Mako Vunipola (Anglia)

5 englezi, 5 irlandezi, 2 galezi, 1 argentinian, 1 australian, 1 neo-zeelandez. Asta sa fie proportia ideala?

Tara Galilor a pierdut azi cu 7-40 meciul cu Waikato Chiefs!

                    

Montpellier Herault, cea de-a doua semifinalista in Top 14

Montpellier 28 Castres Olympique 9. Conform calculelor hartiei. filiala sud-africana a lui Jack White si-a asigurat semifinala printr-o prestatie superioara. Trei eseuri la zero, dominare teritoriala evident si o aparare impenetrabila pentru adversari.  Regretabile au fost actele de agresivitate in special din repriza a doua cand Jannie du Plessis a vazut galben pentru o serie de lovituri inacceptabile aplicate unui adversar care nici macar nu l-a jenat intr-o gramada spontana. Eliminarea pilierului a creat un mare moment de confuzie, nemaivazut in top 14. La prima gramada, Montpellier ar fi trebuit sa inlocuiasca pilierul dar nu aveau rezerve pe acest post. Pertractarile au durat circa 4-5 minute iar solutia a fost trecerea lui Bismarck du Plessis de pe postul de taloneur pe cel de pilier, Ivaldi urmand sa intre taloneur.,Jenant momentul chiar si pentru Jack White. Noroc cu rabdarea arbitrului Laurent Cardona, calmul acestuia fiind pus la incercare si in alte ocazii, cand nervii jucatorilor au cedat din pricina tensiunii. Si nu totdeauna cei din Castres au fost responsabili. Dupa fluierul final al partidei a urmat un cafouillage generalizat, la care au participat si rezervele. Noroc ca in rugby sunt mai frecvente imbrancelile si smuciturile, evitandu-se pumnii si alte lovituri periculoase. In minutul 30, Bismarck du Plessis a avut un gest de o sportivitate rara: vazand ca adversarul Capo Ortega, uruguayanul de la Castres, cade secerat de o comotie, ii face spontan un protege ca sa nu mai fie atins de alti jucatori si il intoarce pe o parte pana la intrarea pe teren a medicilor. Si nu Bismarck este medicul in familie, ci eliminatul Jannie. Ironic, nu-i asa?

                          

                         Timoci Nagusa si Jesse Mog, rachetele din Montpellier.

In ansamblu, a fost un meci mai mult decat vioi, rugby in mare viteza cu destul de putine erori de manipulare a balonului. Castres s-a aruncat spre buturile adversarilor intreaga repriza a doua insa nici un moment nu au reusit sa le sparga apararea. Kockott a muncit mult dar haotic in aceasta directie. Mihaita Lazar a intrat si el pentru Castres prin minutul 55, ca sa contracareze forta de atac a gramezii din Montpellier. Daca ar fi sa-i dau un calificat ivacestui meci, i-as pune A- (adica un opt). 

Asadar, vineri vom avea semifinala Clermont Auvergne - Racing 92 iar sambata Toulon - Montpellier. Va asigur ca vom avea ce vedea. Pe curand, prieteni!

Nord vs Sud: observatii amestecate

A inceput seria turneelor de vara.  Asta la nivelul echipelor de elita. Noua Zeelanda vs Tara Galilor, Australia vs Anglia, Africa de Sud vs Irlanda sunt oricand partide cap de afis in orice competitie. In acelasi registru mai gasim si meciuri ale echipelor, sa le zicem secunde, precum England Saxons, Barbarians sau Maori All Blacks. Privindu-le pe cele din urma, nu a fost, vineri decat cazul Saxons. La fel de valabila este observatia atunci cand celor de mai sus li se suprapune o Cupa Mondiala de tineret, U20. 

Pe scurt, a fost o sambata extrem de plina de partide care se anuntau interesante si placute vederii. A fost si nu prea asa.

Pe Eden Park din Auckland, All Blacks au primit vizita (prima din trei) Tarii Galilor. Oaspetii venea dupa o infrangere destul de neta din partea Angliei in saptamana trecuta si nu aveau prea multe indisponibilitati. Noua Zeelanda avea o echipa fara Dan Carter, Richie McCaw sau Ma'a Nonu, retrasi. Cu destui alti jucatori care sa le ia locul, All Blacks nu a mai fost, ca altadata, furia neagra. Aveau in fata aceeasi echipa organizata si tehnica din totdeauna, condusa de un antrenor care a supt laptele rugby-ului in insule. Iar tactica lor le-a reusit mai bine de jumatate de partida. Au condus de mai multe ori pe tabela de scor : 15-18 la repriza sau 18-21 in minutul 52. Perechea Rhys Webb - Dan Biggar fiind suverana la mijlocul terenului, unde cei doi Aaron, Smith si Cruden parca atunci jucau pentru prima oara impreuna. Eseurile lui Faletau si Webb au fost marcate in fata unei aparari nu foarte sincronizate. Experienta oamenilor in negru s-a dovedit insa importanta in balanta jocului. In prima repriza, raportul la eseuri era egal: 2.2. Pentru gazde inscrisesera Julian Savea si Waisake Naholo. In minutul 60, veteranul Gethin Jenkins, opreste - cu pretul unei comotii care-l va scoate din teren minute mai tarziu- un alt eseu al lui Naholo. Cel din urma se revanseaza doua minute mai tarziu, culcand primul din serie de alte trei eseuri care avea sa face, in final, diferenta (62'-Naholo, 68'-Kieran Read, 80+'-Nathan Harris, debutant). Douazeci de minute fara replica din partea galezilor. Faletau a mai incercat o incursiune pe tusa stanga insa a calcat marcajul. Se poate spune ca eseul lui Read a fost turning-point-ul meciului. Nici o alta echipa nu putea face mai mult in fata unei formatii dezlantuite precum cea a gazdelor.  Fluierul final al lui Wayne Barnes, i-a gasit pe All Blacks de parca atunci iesisera de la incalzire. Pe galezi ii asteapta un turneu greu. Marti urmeaza sa joace un amical cu Waikato Chiefs, pentru ca sambata viitoare sa se reintalneasca cu adversarii de ieri. In afara de perechea de mijlocasi, de la galezi mi-au mai placut Liam Williams, Taulupe Faletau si Hallam Amos. De la campionii mondiali s-au detasat Brodie Rettalick, Kieran Read, Ryan Crotty, Malakai Fekitoa si, evident, Waisake Naholo. Decent arbitrajul lui Wayne Barnes desi, uneori, mi s-a parut ca trage pentru galezi. 

                            

                                       Eseu Faletau, dintr-o pasa a lui Rhys Webb

Ne-am mutat, apoi, pe insula mai mare din apropiere si anume pe Suncorp Stadium din Brisbane, poate cel mai cochet teren de rugby din Australia. Aici aveau sa joace oamenii lui Eddie Jones in cautarea razbunarii pentru infrangarea acasa de la Cupa Mondiala 2015. Baietii lui Cheika, asa cum ii stim, au inceput in forta partide si in primul sfert de ora conduceau cu 10-3 (doua eseuri - Michael Hooper-9' si Israel Folau-16', ambele transformari fiind ratate de capriciosul Bernard Foley). Pentru englezi, Farrell transforma o penalitate. Si inca una iar scorul se duce la 10-6. In minutul 29, lasand in figuratie aparatorii englezi Jonathan Joseph, Luther Burrell plus Owen Farrel, Foley culca balonul. TMO nu valideaza eseul pe motiv de offside. Aici se cuvine a face inca o observatie la adresa arbitrajului lui Romain Poite, ezitant si depasit de faza, Fentele lui Foley, care a lasat masca apararea oaspetilor, l-au derutat si a avut impresia ca faza a fost regulamentara. Ei bine, reluarea video arata, un offside la limita, care putea fi trecut cu vederea, fara a apela la arbitraj video. Inca o data, Poite este furat de peisaj (a se citi jucator) si pierde contextul din vedere. In fine, cum arbitrajul este suveran, sa trecem peste...Din acel moment, australienii din tribune iau foc si incep sa fluiere si huiduie, atat pe arbitru cat si pe englezi. Si asta pentru ca gazdele incep sa nu mai fie disciplinati in joc si acorda penalitati cu prea mare usurinta. Farrell - 30', 36', 40') si survine eseul lui Jonathan Joseph (reactivat international), Scor la pauza 13-19. Desi australienii, atunci cand aveau posesia balonului, jucau frumos si avansau eficient. Englezii, insa, si-au vazut de tactica lor si au profitat, ajutandu-se si de forma in care a fost transformeurul Farrell. De partea cealalta, Foley a ratat in nestire. Daca nu rata atat poate ca rezultatul final al partidei era sa fie altfel.  La reluare  englezii schimba repertoriul, ies la pressing pe fiecare balon in 40-ul sau 22-ul adverse. In minutul 44, pe un maul produs de englezi in 10 metri, neobositul flanker James Haskell (ieri a fost cu adevarat un iepuras Duracell), isi ocoleste partenerii si paseaza lui Marland Yarde, care culca in eseu. Englezii se desprind la diferenta de 13 puncte, 13-26. Wallabies ricaneaza. Pe o pasa lunga de la Foley, Michael Hooper inscrie cel de-al doilea sau eseu (min 58). Foley rateaza din nou. Farrell replica imediat printr-o penalitate transformata (18-29). Aussies  nu renunta si trec la atac in valuri. Englezii sunt in defensiva iar australienilor le reusesc niste faze de manual. Insa mai gresesc o data, suficient ca Farrell se mai aduce niste puncte, decisive, 18-32. aAustralienii reiau atacurile si inscriu, prin Kuridrani un al eseu dupa ce Sekope Kepu )inlocuitorul lui Moore, facus o bresa in aprarea engleza, Foley, de aceasta data, transforma si diferenta se reduce la 25-32. Adica punctele unei eseu transformat. Ceea ce, conform raporturilor de forte din teren era perfect posibil. Atacul gazdelor se reia si mai obtin o penalitate de la 40 metri, pe care Foley o transforma (min. 77). Diferenta se reduce la 4 puncte, 28-32. Din acel moment englezii revin la pressing si nu ii mai lasa pe Wallabies sa iasa din 40. Danny Care (inlocuitorul lui Youngs, foarte bun ieri) provoaca inteligent o bresa in apararea inamica iar reconvocatul Jack Nowell reuseste cel de-al treilea eseu al oaspetilor (80'+). Farrell transforma eseul iar scorul cu care se termina partida se face 28-39.  Rabunarea australianului Eddie Jones reuseste. Compatriotii sai au jucat frumos dar mai putin eficient. Tactica sa de pressing a reusit de doua ori si i-a surprins pe elevii lui Cheika. Rezultatul a fost echitabil, desi ca impresie artistica, australienii au fost superiori englezilor. Cu exceptia prestatiei lui Romain Poite, meciul a fost unul foarte placut privirii. Sapte eseuri in al doilea meci al zilei se adauga celorlalte sapte inscrise in primul. Englezii se anunta adversari extrem de periculosi pentru celelalte meciuri ale turneului din Australia. Sa nu uitam ca ei au castigat Six Nations si au infrant Tara Galilor in urma cu putin timp. Asta in timp ce jucatoiri australieni au fost, pana acum, angrenati doar in complicatul sistem al Super Rugby. Vom vedea mai departe.

                                                  Eseul lui Marland Yarde

A treia partida a zilei, Africa de Sud - Irlanda, a debutat sub semnul unei relative certitudini. Si anume ca Irlanda ar fi o echipa obosita, batrana si lipsita de apartul play-makerului sau Jonathan Sexton. In plus, controversele legate de formula de echipa convocata de noul selectioner al Africii de Sud, cu mult mai multi jucatori de culoare decat in echipa standard cu care ne-am obisnuit, mergeau sa crediteze ipoteza calitatii unei noi generatii de jucatori Springboks. Ei bine, surpiza s-a produs. Jucand in 14 oameni, dupa eliminarea lui CJ Standre (sud-african la origini) pentru comotia provocata de un soc in aer lui Pat Lambie, Irlanda a reusit sa invinga, pe merit, incropita formatie a Africii de Sud. Cu 26-20. Acesta este un semnal adresat conducerii SARU care urmareste sa mezalieze sportul cu corectitudinea politica (rasiala). Allister Coetzee nu pare a fi antrenorul care sa relanseze Springboks. In plus, sa nu uitam ca, in urma cu doua zile, England Saxons s-au cam jucat ci Africa de Sud A.  La eseuri a fost 2-2: Jarred Payne-11' si Conor Murray-42' vs Lwazi Mwowo-32; si Pieter-Steph du Toit-70'. Paddy Jackson, inlocuitorul lei Sexton  a reusit un drop-goal, cu care Irlanda a egalat la 13, cu doua minute inainte de pauza. Cum meciul a fost plicticos de oarecare, in ambele reprize, conteaza numai rezultatul, acesta fiind o prima radiografie utila ambelor echipe. CJ Stander, om de baza in nationala verde, va fi cu siguranta absent in celelate meciuri din Sud. Deci un adversar mai putin pentru Boks, un flanker de impact. Probabil ca si Lood de Jager va primi o suspendare, acesta fiind eliminat pentru placaj inalt inca din debutul primei parti a meciului. Au convins, din partea Africii de Sud doar Francois Louw, Adriaan Strauss (care mai are mult ca sa egaleze impactul lui Bismarck du Plessis) si, eventual, Elton Jantjies. In rest pete de culoare. De la Irlandezi cu exceptia mai tinerelului Paddy Jacson, batranii  Devin Toner, Jamie Heaslip, Keith Earls si Jarred Payne mai mi-adus am,inte de nationale Irlandei din 2014 si 2015. Omul meciului a fost, fara discutie centrul Luke Marshal, coordonatorul de facto al atacului irlandez, mai ales dupa eliminarea lui C.J.Stander. In final, o impresie cenusie despre arbitrajul lui Mathieu Raynal. Nu stiu cum acesti arbitri, proveniti dinTop 14 interpreteaza regulamentul atat de aiurea uneori, incat iti lasa impresia ca este omul nepotrivit evenimentului. El poate fi considerat drept un alt element care a perturbat jocul de ieri. Oricum, este prima victoria inregistrata vreodata a Irlandei in Africa de Sud si faptul trebuie consemnat

                                     Adriaan Strauss in lupta cu demonii verzi

In ultimul meci al serii, Argentina - Italia: 30-24. La pauza, Italia conducea cu 19-17, Doua eseuri de fiecare parte - Montero si Moroni pentru Pumas, Sarto si Favaro pentru Azzuri, toate transformate. Numai la penalitati transformate, Argentina a stat mai bine,sase fata de patru. Asta explica si scorul. 

Tot ieri s-au mai desfasurat si meciurile zilei a doua din grupele Campionatului mondial U20, Iata rezultatele: Anglia - Scotia 44-0; Africa de Sud- Argentina 13-19; Tara Galilor - Georgia 10-9; Noua Zeelanda - Irlanda 24-33 (!!!); Australia - Italia 38-10; Franta - Japonia 46-14. 

Inainte de desfasurarea partidelor din runda a treia care vor stabili semifinalistele, dupa numarul de puncte, situatia indiferent de grupe este urmatoarea; Anglia-10 puncte, , Argentina si Irlanda cate 8 puncte,  Noua Zeelanda, Tara Galilor si Australia cate 6 puncte. Miercuri 15 iunie, in ultima serie de meciuri in grupe, vor avea loc partidele Anglia-Australia, Argentina-Japonia, Irlanda Georgia si Noua Zeelanda-Tara Galilor. Evident, sunt partidel care conteaza pentru a stabili locurile din semifinale. 

                                   

                                      John Williams spargand o aparare supranumerica

Si, ultimul meci al serii, terminat undeva spre miezul noptii, a stabilit cea de-a treia finalista a Top 14.  Racing 92 a invins pe Toulouse cu 21-16 si va juca semifinala cu Clermont Auvergne. Cel de-al doilea meci, pentru acces in a doua semifinala se va juca azi, intre Montpellier si Castres, de la ora 17,15 (Ro). Castigatoarea va juca in deplasare a doua semfinala contra celor de la Toulon.

La buna vedere, prieteni!