Titlurile de maine: Am pierdut, dar am jucat bine.

Asa imi inchipui ca va scrie grupul de jurnalisti de rugby. Si nu numai pentru ca Tonita a reusit eseul de "onoare" in minutul 78. Ci si pentru ca am incasat 6 eseuri trase la indigo, la colt, cand pe o parte cand pe cealalta. In statisticile meciului (mi-e jena sa le mentionez), Romania nu a contat (nici macar la placaje) nici la indicatorul disciplina (eliminare Csaba Gal -61', avertizat pentru greseli repetate). Stejarii, imbracati in niste camesoaie scurtate pana la brau, au facut multe infractiuni de joc, au manuit defectuos balonul,  au pierdut cateva tuse pe propria repunere. Cat a jucat, Calafeteanu a sutat niste baloane fara orizont si a pierdut baloane chiar la iesirea din gramada. Fercu, am mai spus-o nu e facut sa fie fundas, se intercaleaza in treisferturi, dornic sa joace si nu sa astepte sa-i cada in brate suturi de la adversar. O data cu eliminarea lui Gal, am patit-o si cu Franta, au venit, rapid, doua eseuri in cateva minute (Tommy Bowe-62' si Rob Kearney-65'). Flacaii in camesoaie nu au  invatat, din primele greseli de plasament din prima repriza sa-si apere flancurile. Mai ales ca aripile irlandeze sunt greu de placat datorita vitezei de deplasare.  Proportional vorbind, in forma in care a fost azi Ian Madigan, am oferit irlandezilor destul de putine penalitati fata de greselile acute in joc. Am mai economisit, astfel, niste puncte la capitolul diferenta. Maulurile irlandeze ne-au izbit in forta cel putin de doua ori, cea mai evidenta disproportie in aparare fiind la eseul flankerului Chris Henry (74'). Jocul in mauluri este o stiinta pe care stejarii nu o poseda, nici in atac dar, mai ales, nici in aparare. Nu avem treisferturi, nu avem uvertura (ceea ce a facut Wiringi azi, putea face si Vlaicu). Scorul final 44-10 ii trimete pe irlandezi in sferturi, foarte probabil alaturi de Franta. Importanta, pentru simbolistica unui Cupe Mondiale, va fi echipa de pe locul 3 al grupei. Italia sau Canada? Adica tocmai viitoarele noastre adversare. Cum zice neamtul wait and see.

Azi s-au mai jucat doua meciuri. Australia s-a antrenat cu Uruguay: 65-3. Meci fara istoric. In al doilea, partida interesanta intre Scotia si USA. Doua reprize total opuse. In prima, americanii si-au incordat muschii in fata unei echipe in expectativa, lipsita de ceea ce in redactii se numea, pe vremuri, cap limpede. Lipseau Duncan Weir si Greig Laidlaw. Intrarea lor in repriza a doua a fost ca o explozie a jocului. Un tavalug de adrenalina s-a revarsat peste bravii americani care au incasat cu seninatate, cinci eseuri- de la patru rezerve: Tim Visser ( a jucat din minutul 1), Sean Maitland, Willem Nel, Matt Scott, Duncan Weir. Jocul Scotiei, se pare, este mort fara Laidlaw. Intrarea acestuia a revitalizat atacul a pus in miscare apararea (americanii au mai incercat sa se apropie de tinta)  si a pus intre scotieni si adversari diferenta de clasa naturala. Scorul final 39-16 contrazice scorul la pauza (6-13). Omul meciuluim, cu toate secventele de spectacol create de Scotia,  a fost declarat MacGinty, mijlocasul la deschidere american. Arbitrajul, consistent, a fost asigurat de Chris Pollock, Noua Zeelanda. Scotia ajunge, dupa partida de azi, pe pozitia 1 in grupa B cu 10 puncte (diferenta + 58), in fata Africii de Sud (7 puncte si diferenta + 38). Se pare ca aceasta grupa este "rezolvata". 

Incepe sa fie interesant. Pe curand, prieteni!

Dulcele gust al revansei.

Chiar asa, galezii aveau de raspuns la infrangerea de la Cardiff. Tara Galilor,  provincie a Marii Britanii, pierduse la Anglia in Six Nations, prin martie acest an, speranta de  ataca trofeul Six Nations detinut de Irlanda. Un prost sezon de pregatire pentru RWC, pierderea catorva oameni de baza prin accidentari, sanse putine acordate de predictiile oamenilor de specialitate. Nu prea erau sperante pentru o victorie.

Dar lumea rugby-ului insular s-a inselat inca o data cand a neglijat welsh proud. Gatland si oamenii lui din teren sunt mereu suprinzatori. Asta si pentru ca englezii sunt prea plini de ei. Au condus de trei ori la diferenta de zece puncte (niciodata mai mult) si au pierdut la trei puncte. 25 la 28-scorul final. S-au inscris doar doua eseuri (cate unul de fiecare parte) pentru ca apararile si-au facut datoria, la inaltime. Insa englezii au gresit cu mult mult. Dan Biggar, omul meciului, a transfomat toate penalitatile (sapte), acordate cu o nonsalanta suverana de catre oamenii reginei. In special, dupa ce Gareth Davies marcase eseul egalizator (71').  Doua minute mai departe, experimentatul Mike Brown face o greseakla de junior si tine balonul la pamant prea mult si Jerome Garces (impecabil ieri) nu ezita. Penalitate de la circa 50 metri. Biggar transforma si meciul e terminat. In ciuda maulului de magine pus in miscare de englezi in 22-ul galez. Englezii aveau o dilema, sa joace la mana, pentru eseu sau sa transfome penalitatea lor. Si au ales sa nu transforme pentru ca de la inaltimea prestigiului un rezultat de egalitate nu era potrivit pentru organizatorii RWC. Din nou apararea galeza, solida si mobila, a rezistat. 

In clasamerntul grupei, Tara Galilor are 9 puncte, Anglia 5 iar Australia 4. Sperantele Angliei stau in rezultatul meciului Tara Galilor-Australia. Cat despre intalnirea ei cu Australia, Stuart Lancaster mai are enorm de lucru la capitolul motivatiei.

In primul meci al zilei, Italia-Canada, un meci intre adversarele din grupa ale Romaniei, cele pe care Lynn Howells si ai lui si le doresc invinse. Surpriza meciului a fost echipa Canadei, iute, versatila si agresiva. Au inscris 18 puncte si au primit 24. Deci un punct bonus, greu de tot in socotelile FRR. Brunel, antrenorul francez al Ialienilor avea sa declare dupa meci : Canada dictated the game. Cum au mai ramas pentru Stejari, dupa meciul de azi cu Irlanda, doua jocuri in grupa, Howells ar trebui sa acorde atentie sporita catre van der Merwe, Tyler Ardron si Jamie Cudmore de la Canada si Michele Campagnaro, Garcia si Benvenuti, Eduardo Gori, Francesco Minto si Alesandro Zani de la Italia. Sunt oamenii care pot face diferenta.

Africa de Sud si-a revenit repede dupa umilitoarea infrangere cu Japonia.  Samoa, o echipa verticala, populata cu ceva jucatori valorosi (daca e sa-i amintim pe fratii Pisi, Alessana Tuilagi, Census Johnston) nu a opus decat o rezistenta minimala in fata unor Spingboks dezlantuiti. Sase eseuri ( J.P.Pietersen trei, Schalk Burger, Schalk Brits, Brian Habana) fara a primi veunul spun totul despre acest joc, chiar daca inceputul meciului arata cu degetul catre o Samoa puterrnica si periculoasa. Primul eseu al lui Pietersen, din interceptia unei pase neglijente a mijlocasului la deschidere Mike Stanley a intors cursul jocului. Si a urmat festivalul de eseuri sud-african. Rand pe rand, veteranii Schalk Burger, Jean de Villiers, Victor Matfield aveau sa dea luciul de altadata al fostei campioane mondiale. 

                                         

                                               J.P.Pietersen. omul meciului

Africa de Sud revine in fruntea clasamentului grupei, cu 7 puncte, urrrmata de Scotia cu 5 si Samoa cu 4. Partida dintre primele doua clasate pentru moment va decide daca vor merge impeuna in sferturi sau daca se vor separa la finalul primei runde a competitiei.

Azi se vor juca inca trei meciuri: Australia-Uruguay, Scotia-USA si Irlanda-Romania. Ultimul va fi arbitrat de Craig Joubert, omul care vede greselile si daca sta cu spatele. Aviz amatorilor!

Formatiile care vor intra pe teren duminica, in ultimul meci al zilei

Irlanda: 15 Simon Zebo, 14 Tommy Bowe, 13 Jared Payne, 12 Darren Cave, 11 Keith Earls, 10 Ian Madigan, 9 Eoin Reddan, 8 Jamie Heaslip, 7 Chris Henry, 6 Jordi Murphy, 5 Devin Toner, 4 Donnacha Ryan, 3 Nathan White, 2 Richardt Strauss, 1 Cian Healy.

Rezerve: 16 Sean Cronin, 17 Jack McGrath, 18 Tadhg Furlong, 19 Paul O'Connell, 20 Sean O'Brien, 21 Conor Murray, 22 Paddy Jackson, 23 Rob Kearney.

Romania:  15. Catalin Fercu , 14.Adrian  Apostol, 13.Paula Kinikinilau,  12.Csaba Gal, 11.Ionut Botezatu, 10. Michael Wiringi, 9. Valentin Calafeteanu, 8. Daniel Carpo, 7. Mihai Macovei (capitan),  6. Viorel Lucaci, 5.Ovidiu Tonita, 4.Valentin Poparlan, 3. Paulica Ion, 2. Andrei Radoi, 1. Andrei Ursache. 

Rezerve: 16. Mihăiţă Lazăr, 17. Otar Turashvili, 18. Alexandru Ţăruş, 19. Johannes Van 

Heerden, 20. Stelian Burcea, 21. Florin Surugiu, 22. Florin Ioniţă, 23. Florin Vlaicu. 

Interesant este ca "ziaristii de rugby" din Romania au dat, nesmintit, in prima formatie, pe Valentin Ursache pentru nr.6. Foarte probabil ei nu au fost informati ca Vali Ursache a primit, din motive disciplinare, suspendare perntru o saptamana, adica tocmai pentru acest meci. 

Si mai interesant este faptul ca Florin Vlaicu nu a prins prima echipa. Riscul de a-l avea mijlocas la deschidere impotriva Irlandei era prea mare. Felicitari celor ce au ramas lucizi.

Partida se va disputa pe Wembley Stadium din Londra, cu incepere de la ora 18,45, duminica 28 septembrie. Arbitru la centru va fi Craig Joubert (Africa de Sud).

E clar, Franta lui Saint-Andre e de batut dar visele lui Howells sunt fantasme

Cu probabilitate mare, Romania are echipa cu cea mai mare medie de varsta de la aceasta editie de Cupa Mondiala. In mod sigur, are cel mai varstnic antrenor. Numai ca dimensiunea geriatrica nu este si un criteriu al valorii. Iar staff-ul rugbyului  din Romania viseaza la umbra: doua victorii, cu Canada si Italia. Iar ieri sperau sa produca surpriza, invingand Franta. Nu ca n-ar fi fost posibil, caci Saint Andre a fost cel mai slab antrenor al Frantei in ultimul deceniu. Dar, valoarea lotului nostru a fost, mai mereu, supraestimata. Sigur ca declaratia care privea meciul de ieri a fost una motivationala, dar ea nu a fost eficienta decat primele 25 de minute. Restul timpului de joc a fost  calat pe vointa jucatorilor romani de a limita dimensiunile infrangerii. Scorul, 38-11, (17-6 la pauza) spune, si nu prea, despre raportul de forte. Definitia dex.ro surpinde cel mai adecvat ceea ce circula prin mintile FRR si ale staff-ului pentru Cupa Mondiala: fantasma: inchipuire fara o baza reala, produs al imaginatiei. Victoria cu Franta se amana pentru o data ce va fi stabilita ulterior.  Si cand vom avea jucatori care joaca efectiv si in alte tari decat Franta. 

Franta a intrat in teren cu o echipa diferita fata de ceea ce a aliniat in meciul cu Italia. Dulin, Fickou, Tales, Le Roux, Atonio s.a. erau proaspeti si aveau chef de joc. Si Romania era proaspata, caci era primul joc in grupe. Si, de banuit, ca si jucatorii in galben aveau chef de joc. Si nu doar in imaginatie, banuiesc.

Aproape-eseul pus in opera de Vlaicu in minutul 19 a inflamat si mai tare imaginatia. Nu-l putem acuza pe Jacko Peyper si nici pe TMO-ul George Ayub de viciere de rezultat. Pur si simplu, balonul nu a atins terenul de tinta. Asta si pentru ca Bernard Le Roux si Sofian Guitoune au stiut cum sa-l impacheteze pe Vlaicu. Ori, lucrurile astea se exerseaza la antrenamente, ca si eschivele la adresa advesarilor din astfel de situatii. Consecutiv, Romania obtine o penalitate pe care Vlaicu o transforma. Cinci minute mai tarziu, acelasi Vlaicu (juca centru in acel moment), rateaza o alta penalitate din 35 metri. Dupa un sir de greseli individuale, (Dumbrava, Macovei etc.), vestitul Paulica Ion placheaza aiurea si prabuseste un maul in propriul 5 metri. Si in minutul urmator, vine primul eseu al lui Sofian Guitoune. Iar peste inca patru minute, alt eseu, al lui Nyanga. Scorul se duce la 17-3. In ultimul minut al repizei, Vlaicu transforma o penalitate si tabela indica 17-6. Urmeaza pauza. Timp in care Saint-Andre isi iese din minti, tipand isteric la proprii juctori. In minutul 47, intra Csaba Gall pe centru, trimitandu-l pe Vlaicu uvertura. Mare greseala. Jucatorul cel mai putin indicat pentu postul de uvertura este Vlaicu. Am mai scris asta si am argumentat de ce: cand primeste balonul nu stie ce sa faca cu el. Viziunea asupra terenului si adversarilor a unei uverturi este cu totul diferita fata de viiziunea unui jucator insacinat sa degajeze terenul. Ori Vlaicu e potrivit doar in a doua ipostaza. Trecerea pe post de uvertura a lui Vlaicu a insemnat si altceva: de cate ori primea baloane era placat si pierdea controlul. Cate asemenea faze, tot atatea posesii irosite. Nici jucatori experimentati, precum Macovei sau Lucaci - tine baloane la pamant si, respectiv, offside in propriul 22- nu scapa ocazia de a chema atacurile franceze. Moralul stejarilor incepe sa se prabuseasca. Pierd baloane in gramada pe propiile introduceri, pierd tuse. Eseurile franceze vin in viteza: 66'-Guitoune, 70'-Fofana. O seaca observatie: la eseul lui Guitoune, culcarea in terenul de tinta a fost din doua miscari, nu dintr-una, continua. TMO-ul acorda eseu, la fel si Jaco Peyper. Urmeaza si eseul de consolare. Vali Ursache culca la colt un eseu produs rapid dupa o aglomerare in 10 metri. Vlaicu rateaza din nou. Scorul se schimba, 31-11. Si, pour la bonne bouche, mai inscrie si Gael Fickou, dupa o pasa a lui Tales, in minutul 79. Kockott transforma si 38-11, rezultat final. 

Jocul a fost unul plicticos. Francezii nu s-au dezis de lipsa de forma dar si asa, jucand, mai mult din instinct, au inscris cinci eseuri in fata unei echipe, si ea fara orizont. Trebuie schimbat ceva, Mr. Howells, daca vrem sa nu apucam din nou locul cinci in grupa. Ultima victorie la o Cupa mondiala e in fata Portugaliei si dateaza din 2007. Pe cand prima victorie in aceasta editie?

Lampasele japoneze s-au sufocat sub kiltul scotian

Moara cu ciocanele a Japoniei s-a gripat miercuri cu ciulinii scotieni. Eddie Jones a declarat dupa meci ca nu oboseala jucatorilor de dupa meciul cu Africa de Sud ci abilitatile scotienilor au decis meciul. Intr-adevar. Intr-adevar, Vern Cotter a stiut sa-si aduca echipa la o forma competitionala potrivita stadiului grupelor. Intre jocul japonezilor cu Africa de Sud si jocul acelorasi in fata Scotiei nu au fost diferente notabile. Diferenta au facut-o oamenii din apararea scotiana, Hogg, Russell, Bennett, Seymour plus inepuizabilul Greig Laidlaw. Alta atitudine fata de joc in raport cu sud-africanii, imaginatie in jocul pe treisferturi - in fata unei linii a treia adverse cu jucatori de exceptie (Leitch, Broadhurst, Mafi), disciplina in joc- fata de indisciplina japonezilor toate au fost atu-urile scotiene in meciul de ieri. Scotia a inscris cinci eseuri, cu unul mai mult decat le trebuia pentru punctul bonus. De notat dubla lui John Bennett (56' si 69'). Sean Lamont si Tommy Seymour au fost aripile victoriei. Iar capitanul Laidlaw a fost pe tot terenul. Vern Cotter, modest cum il stim din declaratiile de presa, a organizat perfect experienta cu tineretea jucatorilor sai iar disciplina  a fost castigatoare in fata tacticii razboiului de tancuri utilizate de Eddie Jones. Si in margini si in mauluri, scotienii au fost mai buni. Laidlaw a bombardat cu precizie terenul si buturile asiaticilor, ca un adevarat capitan ce este. De partea cealalta killerul Ayumu Goromaru nu a mai fost atat de decisiv: nici tuse lungi, nici transformari pe banda. Singurii care s-au ridicat la statura meciului cu sud-africanii au fost Fumiaki Tanaka, capitanul MIchael Leitch si Amanaki Mafi. Prin prestatia lor, chiar daca au fost invinsi, japonezii sunt, pana acum, revelatia actualei editii RWC. Scotia are deja traditie in accederea in fazele finale. Scorul, 45-10, ii urca pe scotieni pe prima pozitie a grupei B, cu 5 puncte. Diferenta dintre punctele inscrise si punctele "incasate" este de 45 (dintr-un singur joc). De nota ca Japonia are, dupa doua jocuri, -44 si 4 puncte. Corect arbitrajul lui John Lacey.

In al doilea meci al zilei, Australia a intalnit selectionata Fiji. Nu s-a pus problema invingatoarei ci doar a scorului. Si surpiza s-a podus. Australia nu a reusit decat trei eseuri si nu a luat punct bonus, detaliul care va conta in ierarhia celebrei grupe a mortii, grupa A. Fijienii, asa cum ii stim, sunt mari amatori de joc la mana si in viteza. Dar apararea australiana a fost, mai totdeauna pe faza. Ca si atacurile. Eseurile Wallabies, doua Pocock si unul Sekope Kepu au fost muncite si, prin viteza, au trecut de aparea fijiana precum pasarile prin aer. Nemani Nadolo (var cu Lote Tuqiri), Nicolo Matavalu si Ben Volavola, oamenii arhipelagului, au facut tot ce se putea in fata unei echipe bine armonizate si setata pe aparare avansata si atac pe oportunitati. Din partea australienilor s-au remarcat inepuizabilul Israel Folau, oamenii Duracell David Pokock si Michael Hooper- resursa infinita de aparare, experimentatul Matt Giteau si revelatia Sekope Kepu, un pilier modern, de mare viteza. Scorul, 28-13, a adus Australiei, dupa 6 meciuri ale grupei doar locul 3 pentru moment. Diferenta de puncte, cea care va conta in final, este doar de 15 puncte. Asta in timp ce tara Galilor are 45 puncte iar Anglia 24 puncte. Fiji are 0 puncte. Arbitrajul lui Glen Jackson onest.

Japonezii si fijienii sunt jucatori buni. Insa le lipseste inovatia si cinismul marilor puteri. Rugby-ul are inca grupe valorice bine delimitate. Japonia a produs marea surpriza pana acum iar Scotia a tras concluziile potrivite si i-au blocat. Fiji au un joc interesant dar ineficient. Impresia artistica inca nu se puncteaza. Interesant va fi daca World Rugby va retracta retragerea organizarii Cupei mondiale in 2019 din Japonia. Atunci sa vedeti japonezi la lucru!

The Guardian: cei mai buni 50 de jucatori din istoria rugby-ului.

The Guardian, unul din cele mai influente cotidiane englezesti in materie de sport (implicit rugby), s-a hazardat recent in a face un clasament all time cu 50 de entries privind jucatorii internationali de rugby. Juriul a a fost format din 11 evaluatori, din care doar 3 fosti internationali (Will Carling-Anglia, Eddie Butler-Tara Galilor si Jon Smith-Africa de Sud) si 8 gazetari specializati in rugby. Ei au avut de ales pe o lista de peste 100 jucatori, alegeri multiple-3 (40 prima optiune, 39, a doua...1 ultima optiune). Si iata ce a iesit:

			TOTAL
1	Jonah Lomu	New Zealand	424	40	39	40	36	39	39	39	32	40	40	40
2	Martin Johnson	England	393	37	35	39	39	31	27	37	37	34	38	39
3	David Campese	Australia	383	32	40	37	31	32	34	32	29	39	39	38
4	John Eales	Australia	371	33	37	38	34	38	31	14	40	32	37	37
5	Richie McCaw	New Zealand	344	35	36	32	25	40		34	39	38	30	35
6	Jonny Wilkinson	England	341	29	34	35	29	30	40	29	38	36	35	6
7	Michael Jones	New Zealand	304	30	38	19	40	34	26	38		16	36	27
8	Francois Pienaar	South Africa	290	38	31	23	30	9	4	26	36	37	27	29
9	Tim Horan	Australia	265		28	36	21	37	9	35	27	35	7	30
10	Joost van der Westhuizen	South Africa	250	22	23	33		28		17	28	31	34	34
11	John Kirwan	New Zealand	238	19	25	10	35	15		40		30	33	31
12	Richard Hill	England	231	23	21	24	26	36	25	33		10		33
13	Sean Fitzpatrick	New Zealand	228		26	30	22	18	24		21	29	22	36
14	Lawrence Dallaglio	England	218	21	24	1	27	25	28	19	22	23		28
15	Bryan Habana	South Africa	210	15	19		9	19	37	13	26	25	23	24
16	Michael Lynagh	Australia	201	25	32	27		35	12			18	32	20
17	Victor Matfield	South Africa	198	26	8	18	20	24	19	16		17	29	21
18	Thierry Dusautoir	France	188	36		8	15	33	38	30	2		4	22
19	John Smit	South Africa	180	28	14	21	1	14	32	12	35			23
20	Nick Farr-Jones	Australia	179	24	12		24	26	18		31		25	19
21	George Gregan	Australia	169	9		31		22	36		25	28		18
22	Jason Robinson	England	154	17	33	20	32	8		20	8			16
23	Joel Stransky	South Africa	147	5	20	25	14	27	13	28			15
24	Stephen Larkham	Australia	124		10	22	16	17	20	22				17
25	Dan Carter	New Zealand	122		17			10	5	25		33		32
26	Fourie du Preez	South Africa	118		4	28	6		35	36				9
27	David Kirk	New Zealand	112	31			8	20			34		6	13
28	Zinzan Brooke	New Zealand	108		6		5	23	21			26	13	14
29	Serge Blanco	France	107	18	27		12			24			14	12
30	Jason Little	Australia	107	13		29	13	21			23			8
31	Rupeni Caucaunibuca	Fiji	100		30	17				10	7	5	26	5
32	Brian Lima	Samoa	97	3		12			1		16	27	31	7
33	Wayne Shelford	New Zealand	91	14	7	7	38					14	11
34	Will Greenwood	England	90	7	5		37		16					25
35	Christophe Lamaison	France	87							31		21	24	11
36	Grant Fox	New Zealand	84			14	28				20	22
37	Jason Leonard	England	83		22	26	3	1	3		24			4
38	Os du Randt	South Africa	82	1		34			10	7	30
39	Shane Williams	Wales	80		9				7	18	5	7	19	15
40	Philippe Sella	France	76		29		2		8	27				10
41	Gavin Hastings	Scotland	69	4		5					17		16	27
42	Josh Kronfeld	New Zealand	69					13	29			24		3
43	Neil Back	England	66					12	11			13	28	2
44	Keith Wood	Ireland	63									19	18	26
45	Agustin Pichot	Argentina	58	39						1			17	1
46	Raphael Ibanez	France	55		16				6		33
47	Willie Ofahengaue	Australia	54			13	19	11				11
48	Chester Williams	South Africa	54	20	11		23
49	John Gallagher	New Zealand	53			15	33			5

La adresa http://www.theguardian.com/sport/ng-interactive/2015/sep/14/rugby-world-cup-50-greatest-players-interactive veti gasi si pozele acestor jucatori precum si cateva informatii esentiale despre acestia. 

Sunt tare curios pe cine va adauga editia 2015 a RWC acestei liste. Mai sunt 3 zile si incepe!