duminică, 27 septembrie 2015

Titlurile de maine: Am pierdut, dar am jucat bine.


Asa imi inchipui ca va scrie grupul de jurnalisti de rugby. Si nu numai pentru ca Tonita a reusit eseul de "onoare" in minutul 78. Ci si pentru ca am incasat 6 eseuri trase la indigo, la colt, cand pe o parte cand pe cealalta. In statisticile meciului (mi-e jena sa le mentionez), Romania nu a contat (nici macar la placaje) nici la indicatorul disciplina (eliminare Csaba Gal -61', avertizat pentru greseli repetate). Stejarii, imbracati in niste camesoaie scurtate pana la brau, au facut multe infractiuni de joc, au manuit defectuos balonul,  au pierdut cateva tuse pe propria repunere. Cat a jucat, Calafeteanu a sutat niste baloane fara orizont si a pierdut baloane chiar la iesirea din gramada. Fercu, am mai spus-o nu e facut sa fie fundas, se intercaleaza in treisferturi, dornic sa joace si nu sa astepte sa-i cada in brate suturi de la adversar. O data cu eliminarea lui Gal, am patit-o si cu Franta, au venit, rapid, doua eseuri in cateva minute (Tommy Bowe-62' si Rob Kearney-65'). Flacaii in camesoaie nu au  invatat, din primele greseli de plasament din prima repriza sa-si apere flancurile. Mai ales ca aripile irlandeze sunt greu de placat datorita vitezei de deplasare.  Proportional vorbind, in forma in care a fost azi Ian Madigan, am oferit irlandezilor destul de putine penalitati fata de greselile acute in joc. Am mai economisit, astfel, niste puncte la capitolul diferenta. Maulurile irlandeze ne-au izbit in forta cel putin de doua ori, cea mai evidenta disproportie in aparare fiind la eseul flankerului Chris Henry (74'). Jocul in mauluri este o stiinta pe care stejarii nu o poseda, nici in atac dar, mai ales, nici in aparare. Nu avem treisferturi, nu avem uvertura (ceea ce a facut Wiringi azi, putea face si Vlaicu). Scorul final 44-10 ii trimete pe irlandezi in sferturi, foarte probabil alaturi de Franta. Importanta, pentru simbolistica unui Cupe Mondiale, va fi echipa de pe locul 3 al grupei. Italia sau Canada? Adica tocmai viitoarele noastre adversare. Cum zice neamtul wait and see.

Azi s-au mai jucat doua meciuri. Australia s-a antrenat cu Uruguay: 65-3. Meci fara istoric. In al doilea, partida interesanta intre Scotia si USA. Doua reprize total opuse. In prima, americanii si-au incordat muschii in fata unei echipe in expectativa, lipsita de ceea ce in redactii se numea, pe vremuri, cap limpede. Lipseau Duncan Weir si Greig Laidlaw. Intrarea lor in repriza a doua a fost ca o explozie a jocului. Un tavalug de adrenalina s-a revarsat peste bravii americani care au incasat cu seninatate, cinci eseuri- de la patru rezerve: Tim Visser ( a jucat din minutul 1), Sean Maitland, Willem Nel, Matt Scott, Duncan Weir. Jocul Scotiei, se pare, este mort fara Laidlaw. Intrarea acestuia a revitalizat atacul a pus in miscare apararea (americanii au mai incercat sa se apropie de tinta)  si a pus intre scotieni si adversari diferenta de clasa naturala. Scorul final 39-16 contrazice scorul la pauza (6-13). Omul meciuluim, cu toate secventele de spectacol create de Scotia,  a fost declarat MacGinty, mijlocasul la deschidere american. Arbitrajul, consistent, a fost asigurat de Chris Pollock, Noua Zeelanda. Scotia ajunge, dupa partida de azi, pe pozitia 1 in grupa B cu 10 puncte (diferenta + 58), in fata Africii de Sud (7 puncte si diferenta + 38). Se pare ca aceasta grupa este "rezolvata". 

Incepe sa fie interesant. Pe curand, prieteni!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu