Intr-un fel, ideea unei confruntari directe intre echipa campioana a emisferei nordica cu omoloaga sa sudica a fost reluata, nu lansata, la propunerea patronului R.C. Toulon Mourad Boudjellal. In 1997, s-a disputat un meci pe acelasi principiu, Nord vs Sud, intre Brive si Auckland Blues. Si apoi, tacere.
18 ani mai tarziu, doua firme de promotori de evenimente sportive, in randul carora vom gasi fosti si actuali internationali francezi (precum Phillipe Spanghero, Vincent Clerc, Gregory Lamboley s.a.), reusesc sa convinga managementul Durban Sharks (adica pe marele taloneur John Smit) sa accepte provocarea lui Boudjellal. Si, implicit, sa calatoreasca in sudul Frantei. Nici Waratahs, nici Crusaders, finalistele Super Rugby de anul trecut nu au raspuns invitatiei, data fiind distanta de strabatut si, mai ales, intervalul de timp ales pentru partida, in conditiile in care Super Rugby 2015 va incepe peste cateva zile.
Asa ca, pana la urma, Mourad Boudjellal a trebuit sa se multumeasca cu Sharks. O echipa mai abordabila decat cele din Noua Zeelanda sau Australia, semifinalista in anul incheiat.
Multinationala Toulon, un specimen reprezentativ pentru mixul de origini ale jucatorilor, nu a avut in formula de start decat doi francezi, Orioli si Chiocci. In -plus, trei argentinieni, neozeelandezi, fijieni, samoani si de alte nationalitati. Plus cativa...sud-africani, Habana, Claasens, Vosloo s.a.
Fosta Natal Sharks, actuala Sharks din Durban (amuzant pe programul vanatorului meu de stream-uri figura Sale Sharks!), echipa pur sud-africana, chiar daca un francez, si anume demiul toulonez Frederick Michalak, a jucat un intreg sezon la Sharks, acum doi ani, inclusiv in competitiile internationale. Interesanta, in cazul sud-africanilor, este ponderea mare a jucatorilor de culoare. Pentru culoare, un singur englez in tot lotul, Matt Stevens
Iata si formulele cu care a inceput partida (dupa celebrul ritual Pilou, Pilou)
Toulon : 15. Hernandez ; 14.Tuisova, 13.Habana, 12.Yobo, 11.D.Smith ; 10.Sanchez, 9.Claassens ; 7.Fernandez Lobbe, 8.Masoe, 6.Vosloo ; 5.Suta, 4.Williams ; 3.Hayman, 2.Orioli, 1.Chiocci.
Sharks : 15.Marais ; 14.Sithole, 13.Murray, 12.Williams, 11.Mvovo ; 10.Lambie, 9.Reinach ; 7.Bothma, 8.Mtembu, 6.Coetzee ; 5.Du Toit, 4.Botha ; 3.Stevens, 2.Du Plessis, 1.Mtawarira.
In foaia de arbitraj (adica a lui Wayne Barnes) au figurat mai multe rezerve decat permite regulamentul actual al Rugby Union, adica 8. Toulon a avut 10, Sharks 11 rezerve. (De partea franceza, in infirmerie sau chemati la loturile lor nationale, mai era o echipa: Bastareaud, Botha, Craig Burden, Castrogiovanni, Giteau, Gorgodze, Mikautadze, Halfpenny, Mermoz, Michalak, Tillous -Borde s.a)
A plouat consistent pe toata durata partidei, fapt ce a afectat semnificativ calitatea jocului.
In rezumat, francezii au inscris doua eseuri prin David Smith, ambele din pasele lui Juan Martin Hernandez. (Nicholas Sanchez,ieri in zi foarte slaba pentru lovituri cu piciorul, a ratat ambele transformari, plus o lovitura de pedeapsa din minutul 80). De partea cealalta,sud-africanii au reusit sa inscrie din 4 penalitati (trei Pat Lambie una Cronje). Scor final 10-12.
Pe scurt si in final, Nu neaparat Sharks au fost mai buni ci Toulon a pierdut un meci pe care l-a dominat teritorial si ca posesie. Insa atacul lor a fost ineficient mai in toate fazele (cu exceptia celor doua eseuri ale lui Smith). Sanchez, in zi proasta. Nici terenul, pe care il cunosc prea bine, nu i-a ajutat.
Partida a fost un eveniment, fara indoiala. Incasarile promotorilor vor fi consistente. Insa, daca stam sa ne gandim bine, va mai curge multa apa prin Mediterana (alta resursa de imaginatie nu am gasit) , pana cund IRB va oficializa o asemenea competitie. Chiar daca exista un trofeu, el este o simpla afirmatie, care nu justifica asteptarile lui Boudjellal. Eventual, evenimentul a fost o buna reclama offshore pentru Top 14.
