Noua Zeelanda 32 - Africa de Sud 12. All Blacks au dorit revansa si au obtinut-o. Dar nu oricum ci printr-o prestatie sportiva admirabila. 4 eseuri (punctul bonus ofensiv va putea atarna greu in clasamentul final) si un joc in continua miscare in care am vazut mai multi "veterani" miscand-se ca in tinerete. Am mai vazut echipa campioana mondiala din 2007 care parea ca nu intelege cum de adversarii lor se misca atat de bine.
Am mai fost surprins sa vad cum un jucator al elitei mondiale, Bakkies Botha, comite acel gest agresiv impotriva lui Jimmy Cowan. Si faptul ca tribunele au reactionat cu vehementa, pe drept, la reluarile video repetate ale fazei. De altfel, golania lui Botha a fost rapid sanctionata de un oficial, insarcinat cu disciplina, al SANZAR cu noua saptamani de suspendare ceea ce inseamna cu Bakkies Botha nu va mai juca in aceasta editie a Tri Nations.
Mi-au placut determinarea All Blacks si stilul in care au aplicat tactica de joc. Miscarea permanenta a jucatorilor si circulatia fara incetare a balonului, evitarea prelungirii aglomerarilor ce franeaza inaintare in terenul adversarilor sunt noile atuuri ale probabililor viitori campioni mondiali. Acestora li se adauga si asigurarea permanenta a suportului pentru jucatorii in atac, fapt ilustrat ca pentru manuale de eseul crosetat de Carter-McCaw-Conrad Smith din minutul 19. Intrarea lui Piri Weepu, din minutul 54, a mai adaugat dinamism in deschideri, ceea ce a imbunatatit considerabil viteza de joc ca si percutia liniei a treia in care a stralucit, chiar daca ma repet, McCaw. Un plus de valoare l-a adus si aripa Cory Jane, subtil si extrem de rapid. Stalucitori, ca in zilele lor bune din anii trecuti, "batranii" Mils Muliaina, Ma'a Nonu si Joe Rokocoko, maorii de nadejde al All Blacks.
De partea cealalta, numai exercitii individuale. Habana, de Villiers, Spiess sau Schalk Burger s-au zbatut, au muncit dar nu au creat nimic pentru echipa. Morne Steyn si-a facut doar datoria de transformer., inscriind puncte din patru penalitati. O palida imagine pentru aceasta spumoasa, altadata, echipa. Iar sambata viitoare urmeaza o noua intalnire, la Wellington. va fi interesant de vazut daca Springboks reactioneaza, din orgoliu, asa cum au facut-o neo-zeelandezii.
PS. Arbitrul a fost Allan Lewis si nu, asa cum am postat (din surse britanice), Alain Rolland.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu