Ca si cum nu era suficient suma de 4 eseuri ca sa-si asigure al treilea punct bonus din trei meciuri, Noua Zeelanda a inscris 7. Si asta nu pentru ca adversarii de azi se apropiau mereu, deloc amenintatori, ci pentru ca a dorit sa demonstreze ca este cea mai buna echipa a momentului. Daca saptamana precedenta Australia a umilit Africa de Sud prin scor, azi a venit randul gazdelor sa incerce aceeasi senzatie. Scorul a fost unul prea putin categoric fata de raportul de forte din teren, Australia 29- Noua Zeelanda 48.
Pe scurt, Noua Zeelanda a marcat 7 eseuri, din care doar 4 transformate de Dan Carter iar Australia numai 3, din care transformate doar 2 sub semnatura lui Matt Giteau. Interesante e ca pana in minutul 10, amble echipe marcasera din faze identica: degajari neglijente, interceptate si atacuri fulgeratoare pe but, soldate cu eseuri. In ambele actorul principal a fost Dan Carter. In prima faza el a fost cel a incercat sa scape de balon dar acesta nu a trecut de mainile lui Drew Mitchel, care a sprintat10 metru si a inscris. In faza urmatoare, in 22-ul australian , acelasi Carter intercepteaza un balon ricosat dintr-un sut neglijent si inscrie, la randul lui, parca pentru a i se ierta greseala anterioara. In zi foarte buna azi, Mils Muliaina si-a serbat cei 30 de ani impliniti la ora meciului inscriind de doua ori, la capatul unor desfasurari entuziasmante ale atacului All Blacks. De remarcat noul stil de joc in care la atac, stil treisferturi, participa, in linie, toate linia de aparare plus linia a treia, uneori si uvertura sau/si demiul. Mai s-au facut evidente efectele noilor modificari in legile jocului. Se fluiera mult mai usor in placajele periculoase sau in agresivitati gratuite. Dovada a fost eliminarea temporara a cate unui jucator din ambele echipe- Franks, apoi Elsom si eliminarea, cu cartonas rosu, a lui Drew Mitchell. care, probabil va primi si o suspendare din partea comisiei de disciplina SANZAR. In plus, circulatia balonului pare a fi de-acum mai favorizata, parca in dauna jocului stil englezesc- castiguri succesive de teren pe inaintare si apoi sprinturi scurte ale treisferturilor pe buturile adverse.
Scopul acestor modificari nu consta numai in cresterea fluentei circulatiei de balon ci urmareste si cresterea calitatii spectacolului sportiv, care azi a fost la mare inaltime.
Sa reamintim decizia lui Graham Henry de a apela si in acest an la "batranii maori", Rockokoko, Muliaina, Weepu, Ma'anonu in defavoarea aparenta a talentatilor tineri Dagg, Vito, Franks sau Guildford. El a fost criticat pentru stereotipie a selectiei si pentru favoritisme. Dar iata ca selectia operata de severul Henry a dat rezultate. Minim 4 eseuri pe meci, pana acum, travaliu deosebit al jucatorilor in teren indiferent de varsta (destui trecuti de 30 de ani), frumusetea fazelor in mare viteza. Si, finit coronat opus, in plus, rezultatele cu efect devastator asupra adversarelor traditionale. Ca au 15 puncte, la o distanta de 11 puncte fata de Australia,locul 2, nu e o surpriza. Surpriza vine din diferenta de puncte: 55. Ceea ce s-ar putea traduce in 11 eseuri. Cam asta e valoarea probabilei campioane mondiale. Caci nu prea vad cine le poate sta in drumul lor catre Cupa Webb Elis.
Australia a incercat dar nu a putut sa fie mai mobila si mai inspirata in atacuri surpriza fata de precdentul meci. Reintrarea lui Will Genia a mai animat putin deschiderile surprinzatoare dar Matt Giteau nu este facut pentru a fi uvertura. Are o oarecare doza de rautate in atac dar nu straluceste deloc in fantezie tactica. Trage suficient de bine cu piciorul, aduce puncte dar nu poate sa confere stil atacurilor. Am numarat azi actiunile de atac pe treisferturi in care balonul a trecut pe la mai mult de 3 jucatori apartinand liniilor din spte. Au fost doar doua. Un spirit viu , cum este pustiul O'Connor nu a stins mingea de mai mult de 4 ori in actiuni in miscare. Si atunci cum sa nu rabufneasca frustrarea lui Drew Mitchell ca actiunile lor nu se pot dezvolta? Robbie Deans nu are, pentru moment alternative in posturile cheie. Suspendarea uverturii "clasice" Quade Cooper si aducerea la deschidere a lui Giteau n-a fost o miscare inspirata mai ales in fata All Blacks. Singurii care s-au remarcat in jocul Wallabies au fost flankerii Pocock si Elsom, care au muncit foarte mult pentru ca inaintarea sau fie in acelasi joc cu treisferturile. Dar nu prea le-a reusit.
Foarte elegant arbitrajul lui Craig Joubert, exact in spritul pe care si-l doreste Peter de Villiers, coach-ul Africii de Sud. Dar jocul nu este facut de arbitru. Africa de Sud ar fi pierdut mai decisiv azi, in fata Noii Zeelande, decat a reusit sa o faca acum 2 sau trei saptamani.
Sambata viitoare, la Christchurch, Noua Zeelanda ii ofera Australiei revansa. Va arbitra un alt sud-african, Jonathan Kaplan. Sa speram ca jocul nu se va transforma in macel. Bucurati-va de rugby, prieteni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu