Pacat de aceasta formatie a Scotiei, care nu stie sa gestioneze un succes. A pierdut la limita cu Franta pe Saint Dennis si s-a inclinat in fata Tarii Galilor la trei puncte acasa, pe Murrayfield.
Spun ca e pacat, pentru ca aceasta echipa, care penduleaza, de regula, intre ultimul si penultimul loc al clasamentelor Six Nations, alternand cu Italia posesia lingurii de lemn, are potential de echipa mare. Are gramada de peste 900 de kilograme (azi in fata unor adversari de 922 kg.), are una din cele mai bune linii a doua din lume-compusa din fratii Gray, are o linie a treia coordonata de John Beattie, un "aspru" inchizator, are un demiu de geniu, Graig Laidlow, care este si un foarte bun transformeur, multi oameni excelenti de atac pe liniile de fund, precum Alex Dunbar, Tim Visser, Sean Lamont si un fundas de talie mondiala, Stuart Hogg. In plus, are un antrenor specializat in formarea de echipe de atac, neozeelandezul Vernon (Vern) Cotter, cel care a facut din Clermont Auvergne cea mai surprinzatoare echipa din Franta in doar trei ani.
Intalnirea Scotiei cu tara Galilor a venit si din perspectiva infrangerii, acasa, a galezilor, in fata Angliei. Pentru Warren Gatland ar fi fost de nepermis sa piarda si in Scotia. Efectivele lui erau, azi, complete si nu avea nici un motiv sa nu creada in victorie. A aliniat o linie de treisferturi ideala, Cuthbert, Jonathan Davies, Jamie Roberts si Liam Williams, o pereche de mijlocasi foarte activi, Rhys Webb si Dan Biggar si o linie a treia pe care si-ar dori-o orice echipa din top 5 IRB- Dan Lydiate, Sam Warburton, Taulupe (fost Toby) Faletau. In linia a doua, poate cel mai rasat prinzator pe care il cunosc, Alun Wyn Jones. Ca taloneur, iarasi un jucator peste media europeana, Richard Hibbard si un pilier extrem de constant, Gethin Jenkins. Ca sa nu mai vorbim de clasa lui Lee Halfpenny, care a invatat la Toulon omniprezenta in aparare.
Rezultatul final, 23-26, este, conform logicii jocului, echitabil. Este just si pentru ca, din punct de vedere energetic, galezii au fost mai rezistenti si mai insistenti in pressingul din a doua repriza. Rebifarea gazdelor, din ultimele doua minute, a avut la baza traditionala mandrie scotiana, cea care a facut sa piarda frumos, de nenumarate ori, si sa trezeasca simpatii pentru invinsi. Sinteza evolutiei scorului nu este conforma cu cursul jocului. De exemplu in statistici vor ramane urmatoarele date: pentru Scotia 2 eseuri- Hogg si Hamilton, transformari-Russell,2, penalitati- Russell, 2 , pentru Tara Galilor 2 eseuri, Webb si Jonathan Davies, transformari-Halfpenny, 2, penalitati-Halfpenny,3. Si la eliminari pentru 10 minute, situatia a fost egala, pentru Scotia, uvertura Russell, pentru Tara Galilor , aripa Jonathan Davies, amandoi pentru procedee incorecte (10th law).; Din aceasta perspectiva, diferenta a facut-o una din penalitatile lui Halfpenny. Ar fi prea simplu de judecat asa. Nu, prieteni, dioferenta a facut-o jocul galezilor, atat in prima cat si in a doua repriza. De exemplu, in minutul 70m posesia era de 72% in favoarea galezilor. In minutul 75, galezii alergasera 443 metri cu balonul la mana, fata de 384 metri ai scotienilor. Avantajul terenului propriu nu i-a ajutat pe scotieni, desi publicul era dedicat exclusiv. ca si o buna parte a telespectatorilor cu care am oputut sa interactionez. Galezii au jucat mai pragmatic, mai "pe obiectiv" si cu mult mai apropiat de stilul lor inconfundabil, pliat pe contra-atacuri de mare viteza. Cum au fost cele doua eseuri, ale lui Webb si Davies.
Arbitrajul impecabil. Poate putin rigid in prima repriza, pentru ca nu a lasat jocul de evolueze. In repriza a doua a fost chiar prea liber, schimband avantajele de la o echipa la alta ijn functie de evolutiile in teren. In ansamblu, Glen Jackson a demonstrat ca este in elita arbitrilor.
ca urmare a victoriei de azi, tara Galilor suie pe locul 4 al clasamentului, imediat dupa Franta, tot cu doua puncte, dar cu diferenta negativa, -2. Scotia este pe locul 5 si il va mentine pana la intalnirea directa cu Italia.
PS. Azi am vazut inregistrarea de la Cluj a meciului cu Spania. Nimic nou, acelasi joc imbacsit de scheme de antrenament si sustinut de clisee asimilate in timp. (vezi jocul gramezii, timiditatea treisferturilor, lipsa unui playmaker etc.). Comentariul TVR, absolut penibil, gretos pe alocuri. Genul "...impingem...avansam...ne aparam,,," concorda perfect cu spiritul de corp al acestei echipe pe care o vom trimete la Cupa Mondiala impreuna cu falsele noastre sperante ca vom reusi sa demonstram ceva cu echipa proiectata si "desavarsita" de Lynn Howels. Vorba unui film recent premiat, Aferim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu