Rugby Championship (Four Nations) a inceput in forta: 162 puncte in doua meciuri!

Australia 29 - Noua Zeelanda 47. Africa de Sud 73 - Argentina 13. Doua rezultate scontate. Numarul de puncte, insa, a depasit cu mult si cele mai fanteziste pariuri. Pe ANZ Stadium din Sydney, All Blacks si-a aratat coltii de campioana mondiala inca din minutul 3. Ben Smith, dupa o strapungere a lui Aaron Cruden, deschide spectaculos scorul.0-7. Leali'ifano replica pe doua greseli individuale ale neo-zeelandezilor, si reduce diferenta la 6-7. Pentru un balon tinut intr-o spontana, Cruden transforma o penalitate.6-10. Leali'ifano mai transforma doua penalitati, tot pentru greseli individuale, si Australia conduce cu 12-10. Pe o interceptie in 30 metri, la o greseala a lui Mogg, Aaron Cruden reuseste al doilea eseu (minutul 29), tot el transforma si scorul se duce la 12-17. Urmeaza eseul lui Richie McCaw, la colt, dupa o sarja in mare viteza (made in New Zealand). Cruden rateaza. 12-22. O greseala pe tusa a lui Sam Whitelock si o interceptie a lui Will Genia va pemite primul din cele doua eseuri ale Wallabies. Leali'ifano transforma si scorul devine strans: 19-22. Chiar inainte de fluierul de pauza, pentru un offside in propriul 22 al aceluiasi Mogg, Cruden duce scorul, prin penalitate transformata, la 19-25. Primele constatari ale comentatorilor (niste mari "fosti": Michael Lynagh-Australia si Sean Kirkpatrick-Noua Zeelanda-, Sky Sports 4) atesta jocul bun al liniei de mijloc a Noii Zeelande, in special a lui Cruden, bine servit de celalalt Aaron, Smith. De mentionat ca Aaron Cruden l-a inlocuit pe Dan Carter, accidentat si, pe alocuri, a fost mult mai ofensiv va acesta, in zille lui bune. Aceiasi comentatori au avut cuvinte bune si pentru perechea similara, Toomua-Genia, de la Wallabies., Toomua fiind si el o solutie de rezerva pentru postul de uvertura in echipa Australiei. Sa spunem deci ca jocul s-a facut de ambele parti, la mijloc. Repriza secunda incepe cu valurile de atac ale Wallabies. Leali'ifano si Adam Ashley Cooper sunt cu greu doborati. Mogg este schimbat si rolul de fundas este preluat de O'Connor (23 de ani, 6 ani de selectii pentru Wallabies), destul de sters pana atunci. Kieran Reed face o obstructie intr-o spontana si Leali'ifano loveste din nou. 22-25(minutul 46). All Blacks merg pe contratacuri, reteta lor garantata, si in min.52, la o actiune individuala, pe contra, a lui Aaron Smith, Conrad Smith (au fost trei alde Smith azi pe teren) culca la centru. Cruden transforma si Noua Zeelanda se distanteaza din nou la 10 puncte, 22-32. Cinci minute mai tarziu, Ben Smith (al treilea) culca si el la colt, dupa 2 minute de presiune in 22-ul australian. Cruden o da in bara iar scorul se mareste, 22-37. In minutul 60, intra Quade Cooper in locul lui Matt Toomua (excelent debutul sau. In minutul 63, Noua Zeelanda era sa inscrie un alt eseu, Julian Savea ratand cu cativa centimetri tinta butului, la colt. All Blacks reusesc sa stranga 40 de puncte prin penalitatea transformata de acelasi Cruden in 22-ul advers, pentru un aruncat peste gramada. In minutul 70 (jocurile fiind facute) este scos Aaron Cruden, cu datoria implinita-20 de puncte si este introdus tanarul si cu mult mai putin axperimentatul Beauden Barrett, 22 de ani. Doua minute mai departe, Ben Smith reuseste o interceptie si culca la coltul drept, Barrett transforma si scorul ia proportii. 22-47. Australienii nu scad ritmul de joc, dar nici adversarii nu ii lasa sa zburde. In minutul 80, penalitate pentru Walalbies. Se joaca la mana si O'Connor reuseste sa inscrie eseul al doilea pentru echipa sa. De mentionat ca tanarul blond s-a simtit mult mai bine ca fundas decat ca aripa si, din minutul 60, de cand a fost introdus si Cooper, jocul sau a crescut considerabil. In fine, Leali'ifano transforma eseul iar jocul se termina cu un scor putin scontat, 29-47. Australienii nu au aratat rau, dar All Blacks sunt peste puterile lor. Chiar daca au avut un numar nepermis de mare de greseli indiviuale si de erori de receptie in tusa (au pierdut si gramezi), neo-zeelandezii au compensat prin cele sase eseuri. Cei trei Smith, Savea si Cruden au fost sarea si piperul acestui meci. De partea cealalta, sa-l bine meritam pe Leali,ifano care, dincolo, de calitatile de suteur, este si un foarte penetrant om de atac. Cupa Bledisloe va ramane, cu certitudine, in Noua Zeelanda. Foarte ponderat si discret arbitrajul lui Craig Joubert (Africa de Sud). Ca tot vorbeam de Africa de Sud, se trecem in revista doar scorul de la Soweto: 73-13. O echipa a Argentinei care chiar nu a contat, nici in atac nici in aparare. Jucatorii nu sunt sudati, se cubnostre ca nu au multe meciuri impreuna. In ciuda eforturilor capitanului Contepomi (a jucat tot meciul,a si inscris si transformat, pe fondul de relaxare dat de scorul de final) XV-le argentinian a dezamagit total. Sa primesti noua eseuri(unul de penalizare) si sa incasezi 73 de puncte este o umilinta, poate nemeritata, pentru suma de jucatori ai lui Santiago Phelan. declaratiile de final-cum ca ei conteaza pe meciurile de acasa- sunt total dezonorante. De remarcat ca cele 8 eseuri din actiune au fost inscrise de opt jucatori diferiti. Morne Steyn a fost in ziua lui buna, inscriind 4 penalitati si transformand 8 din 9 eseuri. E cert ca sud-africanii au fost azi mult prea puternici pentru rudele noastre latine de peste Ocean. Multe puncte, doua jocuri de angajament total, Rugby Vhampionship isi merita renumele. P.S. Am urmarit azi, din pura curiozitate, meciul Timisoarei cu Steaua. Mai mult ca sa vad la lucru "opera" lui Chester Williams. Spre deosebire de meciul de la Timisoara cu Baia Mare, pe teren a fost o alta echipa, care a intrat in anti-jocul Stelei si s-a pulverizat. Noroc cu Vlaicu, ca a fost penibil, si in joc si in lovituri. A castigat Timisoara, dupa cinci minute finale in care s-au aparat cu toate puterile pe care le aveau si au castigat cu 18-13. La finalul meciului am avut o jenanta senzatie ca am pierdut timpul. Noroc ca s-au mai jucat meciurile din Four Nations. Sa ne bucuram ca exista si altii in rugby, prieteni.