Un weekend a l'anglaise

Am inceput 2014, cu o cura la baile englezesti. Vineri, Northampton a primit acasa pe Harlequins. In caz de victorie si in functie de rezultatul de a doua zi din dreptul lui Saracens, gazdele puteau urca pe prima pozitie in Premiership. Dar au fost lideri doar peste noapte, ca Geoana in 2009. Ambele echipe aveau in loturi multi jucatori experiementati, care au facut istorie in multe competitii. Pariurile erau foarte stranse. Asteptarile foarte mari. Northampton a avut avantajul formei foarte bune in care sunt in sezonul actual. Si chiar asa s-a desfasurat jocul. Echilibrat in prima repriza, in care apararile au destramat toate tentativele de a inscrie la mana, jocul a rulat in a doua repriza in cu totul alta maniera. Au inceput atacurile gazdelor, finalizate rapid cu doua eseuri- North si Hartley si plasarea lor in jumatatea de teren al londonezilor. Piciorul de sut al lui Stephen Myler a functionat perfect desi era evident ca oscilanta uvertura juca injectat, pentru ca era nevoie de precizia lui. Orice degajare, sut la buturi, lovitura de urmarire era un enorm efort pentru Myler, insotit foarte probabil de dureri cumplite. Dar omul, profesionist si-a facut datoria si a terminat pe picioarele lui meciul, aducand echipei 13 puncte si un consistent travaliu pe teren. Sa-l mai mentionam pe George North, care a avut nu mai putin de cinci constructii in atac plus un eseu, luat in stilul lui, pe cont propriu. Dylan Hartley, si el intr-o zi fasta, a muncit enorm cu apararea Quins, si-a adjudecat si el un eseu, un fel de premiu pentru uriasa munca in teren. L-am mai remarcat si pe pilierul Charlie Wakker, alt om de mare efort si eficienta cand are balonul la piept. Din partea celor de la Quins nu am remarcat pe nimeni. Un joc plat, previzibil, oarecum de moda veche, pe care il regasim si la Leicester Tigers de vreo jumatate de sezon. Arbitrul Greg Garner si-a facut datoria cu exceptia fazelor dure pe care le-au provocat mai putin tensiunea din teren si mai mult golanii de serviciu de la Northampton. Din nou in prim plan clientul meu Courtney Lowes si recidivistul Dylan Hartley. Nu inteleg cum Jim Malinder, un antrenor cu mare experienta, le permite celor doi sa nu-si controleze pe durata meciului agresivitatea, mentinand-o in reteua de termeni regulamentari. Chiar si in reluarile TMO, se pot citi fetele incrancenate si limbajul trupului specifice cafuiajelor de cartier. Si spun ca nu inteleg, pentru ca amandoi sunt (sau au fost, macar)nominalizati in lotul Angliei. Sambata, un alt meci decisiv pentru suprematia in clsamentul Premiership, Gloucester- Saracens. Erau putine sanse ca Gloucester sa se impuna in fata ocupantilor fotoliului de leader. Sarries a dominat inca din prima etapa a acestei editii. Prognozele s-au adeverit. Saracens a dat trei eseuri, Gloucester doar unul. Oamenii care traiesc a doua tinerete prin rugby ( David Sreetle, Brad Barrit, Neil de Kock, Schalk Brits) au fost decisivi in acest meci de mare angajament fizic, impecabil fluierat de catre tanarul Luke Pierce (de retinut acest nume. De partea celor din Gloucester, am remarca noua viata a lui Billie Twelvetrees. Dupa ce a fost, practic, alungat de catre Leicester Tigers, unde era, mai mereu in sezoanele trecute, rezerva, a ajuns cvasi-titular in echipa Angliei si capitanul echipei din Gloucester (unde abonat la acest statut era inaltimea sa Mike Tindall). De ce o fi fost conducerea de la Leicester atat de oarba ca sa scape un jucator cu viitor in alte zari? Revin asupra cecitatii staff-ului de la Tigers cu un alt caz, mai departe. Meciul de sambata a fost epic si extrem de sportiv. Rezultatul a fost conform valorii competitorilor. Saracens a dovedit ca primul loc in clasament este al lor, pe merit si ca visul Saints de a-i uzurpa pozitia n-a fost decat o fantasma de iarna. Azi la Leicester, gata-gata de o noua surpriza. Pariurile mergeau pe o diferenta de mai mult de 10 puncte si punct bonus ofensiv pentru gazde. A fost exact pe dos. Bath si-a facut linistit jocul. In intervalul dintre eseurile lui Watson si Louw, oaspetii conduceau cu 20-14 si era deja clar ca George Ford (fost Leicester) e "in picior" in timp ce Owen Williams (21, uvertura galeza nou achizitionata de Leicester) nu era deloc intr-o zi buna de sut(cu Flood pe teren). El a ratat toate cele trei eseuri ale echipei sale, ultimul, din minutul 79, cand Tigers egalasera la 27 cu un efort extraordinar, putand aduce punctele victoriei si urcarea pe locul trei a echipei sale. Repet, cu Toby Flood pe teren. Cockerill a facut o mare prostie in strategia acestui joc. L-a indicat pe Owen Williams drept singurul executant de lovituri de pedeapsa si transformari, in dauna lui Flood care a fost redus la rolul unui centru oarecare de pe partea deschisa. Iar o prostie mai veche, tot a lui Cockerill, s-a razbunat si i-a venit inapoi pe pantaloni. George Ford, vanat de mai multi scouteri anul trecut, a fost lasat in afara clubului, dupa ca tanara speranta marturisise ca nu i se dau sanse sa joace decat atunci cand Flood nu e disponibil. Sa ne amintim ca George Ford a fost cel mai bun la mondialele de juniori de acum trei ani si a fost capitanul under 20 doi ani la rand. Iar acum cand Toby Flood a cazut in disgratie pentru ca pleaca de la anul in FRnta (Toulon), nici macar transformare de eseuri sau/si penalitati nu a fost lasat sa execute. Aceasta este cecitatea lui Cockerill de care vorbeam mai sus. Gesturile sale il pot costa accesul intre semifinalistele editiei 2013-2014 a Aviva Premiership. Egalitatea cu Bath ii mentine locul in clasament. Daca ultima transformare ar fi reusit, la aceasta ora Tigers erau pe locul trei, deci cu un picior intr-una din semifinale. Asa a vrut Richard Cockerill. In final o stire care circula, de azi, in Franta. Dupa infrangerea de acasa cu Grenoble (21-22)si cu o saptamana inainte de penultima etapa a Heineken Cup/grupe, Mourad Boudjellal este decis sa-l destituie pe mult prea plinul de sine Bernard Laporte. Si Leicester, campioana Angliei de anul trecut si Toulon, campioana Europei sunt in panta descendenta a curbei performantei. Sa asteptam, prieteni, vor veni si vremuri mai linistite.