duminică, 26 ianuarie 2014

Top 14: echipe mici, echipe mari...

Cea de-a 17 etapa (vineri,sambata) a campionatului de elita al Frantei a adancit o tendinta vizibila deja de catava vreme: echipele cu nume "mare" au obosit si nu prea mai au ce arata. Ma refer aici la cele doua superputeri virtuale, devenite inca de la sfarsitul anului trecut niste tigri de hartie: Toulouse si Toulon. Ambele sunt, in acest moment, pe pozitii greu calificabile - conform sistemului competitional francez - in semifinalele campionatului. Ambele presteaza un joc monoton, previzibil, lipsit de orice creativitate. Ambele sunt tinta ambitiilor echipelor mici si mai putin dotate financiar de a le invinge. Din nefericire, ambele sunt angrenate in sferturile de finala ale Heineken Cup iar de la ele se asteapta o buna reprezentare a rugby-ului din Hexagon. Dar ce s-a intamplat? Ieri, pe Stade de France, Toulouse a pierdut cu un net 25-5 in fata gazdelor de la Racing Metro. Cu un eseu contra celor trei inscrise de parizieni. Noroc cu incercarea lui Matanavou, din minutul 80, altfel scorul de la Paris Saint Denis ar fi fost extrem de rusinos. De parca tot sezonul multinationala de la Paris nu ar fi asteptat decat acest meci ca sa demonstreze ca este deja o forta, desi locul in clasament nu-i justifica astfel de pretentii. Ieri, insa, XV-le lui Jonatahan Sexton, alaturi de ceilalti jucatori celebri, de "import" precum Dan Lydite, Mike Philips, Jamie Roberts, a jucat total dezinhibat, in viteza si o creativitate debordanta, punandu-i in mare dificultate pe toulousani, aproape mereu surprinsi de viteza si omniprezenta metropolitanilor. Jonathan Sexton a fost in mare forma si a facut ca jocul echipei sa depinde de el si de viziunea lui asupra amplasarii adversarilor pe teren. Si i-a reusit. In afara de eseul din minutul 4, (semnat chiar de el) le-a mai construit si pe celelalte doua (minutele 15-Philips si 47-Marc Andreu). Un adevarat playmaker, in sensul modern al termenului. A aratat acea "rautate" pe care o afisa drept uvertura a echipe Irlandei acum cativa ani. De cealalta parte, Toulouse, in afara unei aparari destul de avansate, care au facut posibile si cele trei eseuri ale gazdelor, nu a aratat nimic. Un joc plicticos, usor de controlat de catre adversar, fara idei, fara jucatori de creatie. Lipsita de sarniera sa traditionala si de jucatorii din treisferturi, echipa lui Guy Noves a stat mai tot timpul meciului in asteptare. Singurul care a mai miscat intrucatva lucrurile inainte a fost tanarul Bonneval, 23, fundas de mare perspectiva. Doar ogoliul unei (foste) mari campioane a facut posibil eseul din ultimul minut, cand fijianul Timoci Matanavou a luat pe cont propriu o oportunitate de a inscrie eseul de onoare si a facut-o cu mare stil. Uvertura Beauxis a ratat cu nonsalanta sa particulara, cum, de altfel, a facut tot restul partidei. Toulouse a ajuns pe locul 6 in clasament cu 44 de puncte, la egalitate numerica cu Montpellier, care are o diferenta mai buna de scor. In ultimul meci important al zilei, Toulon s-a deplasat la Brives, ca sa fie umilita de catre ocupanta unui loc inferior in clasament. Gazdele au inceput in mare forta, cu un atac ca si cu o aparare super-agresive. Forta fizica a liniilor intai si a treia i-a descumpanit pe campionii Europei. Tot timpul in atacuri dure si in aparare ultra-agresiva, Brive s-a impus in prima jumatate a partidei prin fortarea de greseli ale adversarilor. Si au reusit pe deplin. Toulon nu a fost deloc zgarcita in a acorda adversarilor penalitati. Asta si explica de ce pana in minutul 30, au primit nu mai putin de 5 penalitati, toate transformate de catre un prolific suteur, pe numele sau Gaetan Germain. Stilul de joc agresiv al gazdelor i-a descumpanit pe toulonezi care au inceput sa raspunda cu nervozitate cam pana prin jumatatea reprizei a doua. Tensiunea a fost agravata de un arbitru care a fluierat tot ce se putea, in conditiile absolute ale regulamentului, impotriva oaspetilor. Dar nu cu aceeasi masura si pentru gazde, care au castigat la scor la capitolul agresivitate la limita. Asta, probabil, ca raspuns la adversitatea pe care o intretine presedintele RC Toulon, Mourad Boudjellal, la adresa arbitrajului francez actual. Sebastien Minery a fluierat chiar si intentiile de anti-joc, nu neaparat comportmentele deschise ale colegilor lui Wilkinson. Oamenii din Var au avut parte si de doua eliminari, Castrogiovani si Craig Burden. Bakkies Botha a fost accidentat inca de la inceputul meciului, asa, pentru siguranta. Iar cand, in minutul 55 scorul devenise deja 23-3, severitatea arbitrajului s-a potolit brusc. E drept ca si Toulon a avut in Ciocchi o mana moarta pe linia intai, ca perechea de mijlocasi Michalak-Wilkinson nu a putut construi decat forte putine faze cu potential de atac iar Fresia si Mikautadze au fost introdusi prea tarziu. Cele cateva zvac-uri de orgoliu ale toulonezilor au fost rapid contracarate intrucat campionii, inca, ai Europei sunt perfect previzibili si usor de citit in actiunile lor, pe alocuri stereotipe. O echipa relativ modesta, cum e Brive, condusa de un antrenor motivat sa-si mai atarne un trofeu in panoplie, poate reusi cu usurinta sa gaseasca cheile de contracarat o echipa a carei legenda o precede dar nu o si sustine. Giteau si Mermoz au mai incercat si ei cate ceva dar nu au avut sustinere adecvata. Rudy Wulf, salvatorul de serviciu din ultima vreme, si-a facut datoria inca o data, dar jocurile erau deja facute. Asta s-a intamplat in minutul 77, pe filiera Mermoz-Van Niekerk. Wilkinson transforma si meciul se termina 23-10. A noua infrangere a Toulon-ului. Locul in clasament: 7, adica in afara celor 6 care, la sfarsitul sezonului, se vor lupta pentru locuri in semifinale. Clasamentul la zi, dupa 17 etape este condus de Stade Francais, cu 52 puncte (cele mai multe victorii, 12). Clermont Auvergne-50, Castres-46, Grenoble-45. Montpellier-44 ii urmeaza. Astfel ca, in acest moment, in Top 14 nu mai putem vorbi de echipe mici si echipe mari. Ci de echipe vanator si echipe vanate. Ieri, Toulouse si Toulon au fost doborate cu mare lejeritate de echipe din mijlocul ierarhiei. Provocarea e deschisa si altora. Pe curand,prieteni!

Un comentariu:

  1. PS. Ultima ora: Warburton s-a decis, nu mai pleaca in strainatate. Capitanul Wales a semnat un nou contract cu WRU.

    RăspundețiȘtergere