Dupa doua infrangeri convingatoare, Argentina venea la Durban in postura de victma. Chestiunea era scorul cu care urma sa piarda in fata gazdelor. Care, si ele, o incasasera de doua ori. Ati ghicit, e vorba de Rugby Championship. Care competitie nu mai e de vreo doi ani Turneul celor patru Natiuni, asa cum le place gazetarilor de sport din Ro. sa zica si azi.
Dar sa te tii, la pauza, la Durban, oaspetii, adica Argentina, conduceau cu 34-13. Doua eseuri Imhoff, un eseu Marcelo Bosch. O pozitionare mereu avansata, liniile dublate excelent, aparare hartuitoare dar si puternica, circulatie rapida a balonului, placaje reusite 78%, destul de putine (neobisnuit) erori de manipulare a balonului, acestea au fost atu-urile unei echipe total schimbata fata de acum doua saptamani. Uitandu-ma la scorul final cu care au umilit Africa de Sud (37-25), nu-mi venea sa cred ca aceasta este Africa de Sud pe care o vedeam in finala RWC. Dar, brusc, mi-am adus aminte de editia din 2007 din Franta si la modul in care Argentina a ridiculizat atunci Franta. Si nu o data, in meciul de deschidere ci, mai ales, in finala pentru locul 3. Si atunci, ca si azi, Pumas au etalat un joc complet, nu s-au lasat intimidati de loc de renumele adversarilor si au jucat excelent. Azi, Creevy, Tuculet, Tio Leguizamon, Ayerza, Inhoff si Bosch au apartinut, chiar daca pentru un singur meci, grupei contemporane de elita a rugby-ului. As indrazni sa-i rog sa ramana la acest nivel in in Anglia. Sunt prea multe echipe veleitare care castiga trofee si se bucura de respectul publicului fara sa arate ce a aratat azi Argentina.
Una dintre aceste echipe a fost, azi dupa-masa, Tara Galilor. De la care si eu si altii, asteptam sa vedem revirimentul in stilul de joc despre care vorbea Gatland. In minutul 54, dupa cinci eseuri irlandeze (semnate, Heaslip, Darren Cave, Earls, Zebo si Felix Jones, scorul era 35 la 7 pentru oamenii in verde. De atunci incolo, nu galezii s-au trezit si au inceput resurectia (inca doua eseuri, prin Tipuric si Cuthbert) ci irlandezii au scazut stroke-ul si au fost parteneri de antrenament pentru gazde. Nu inteleg cum Gatland, antrenor cu mare experienta, a putut conta pe expiratul Hook ca uvertura sau pe Mike Phillips ca adversar al versatilului om din Limerick, Eoin Reddan ( in ciuda faptului ca are doi ani mai mult in CV). Tara Galilor a facut enorm de multe greseli pe tot parcursul meciului, tinerii si debutantii nu s-au prea incadrat in echipa, Hallam Amos e departe de a fi alternativa la Halfpenny. Fara nici o idee de joc, resemnati pana prin minutul 60, cand irlandezii le-au permis sa inscrie si ei, galezii nu arata in nici un fel a favoriti in fata Australiei, dusmana comuna a lor si a englezilor. Irlanda isi merita locul 3 in clasamentul World Rugby.
Ca tot am amintit de Australia, meciul Wallabies vs. All Blacks a fost unul destul de disputat. Si indestul de frumos ca sa merite titlul de finala a Championship. A jucat inselator in multe faze oarecare, liniile au jucat grupat-semn ca se cunosc bine reciproc si se sustin- nu au avut vedete in joc (referinta e la Quade Cooper), au beneficiat de servicile unei linii a treia de exceptie (Pocock, Hooper, Scott Fardy) au avut in perechea de mijlocasi un serviciu non-stop de servit baloane iar fundasul Israel Folau a fost model de implicare pentru cei din fata sa. Batranii Drew Mitchell si Matt Giteau si-au justificat din prea plin convocarea. In fine , perechea Phipps si Foley are mai mult randament decat orice combinatie care ii contine pe Q.Cooper si/sau Matt Toomua ca mijlocasi la deschidere. Remarcabili Stephen Moore (cu exceptia insistentei verbozitati cu Wayne Barnes-excelent azi- si Adam Ashley Cooper (la final de cariera). De la All Blacks i-am remarcat pe incisivul debutant Nehe Milner-Skudder, autor a doua eseuri de autor la distanta de zece minute si pe Sonny Bill Williams, care a muncit enorm dar...de unul singur. Noua Zeelanda a aratat ca o echipa tihnita, venita sa-si mai ia un trofeu. E adevarat ca se schimba generatiile dar nici McCaw, nici Carter sau Reed sau Kaino nu mai sunt ce au fost. Nu mai cred, nici dupa acest meci, intr-un succes major la RWC. Lupii tineri pandesc dupa colt.
Sa recapitulam. Africa de Sud- ultimul loc in Rugby Championship. Irlanda in mare forma il surclaseaza fara mila pe inteleptul Warren Gatland. Iar Australia tinteste, dupa, 13 ani, la revenirea in gratiile Cupei Bledisloe.
Imi place. Daca pariam azi, pierdeam sume importante. Bine ca traiesc din pensie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu