Harlequins se califică în finala Premiership, după un meci incredibil, cu prelungiri și 12 eseuri.

Recunosc că nu aș fi pariat pe Queens și asta din două motive. Primul, a terminat pe locul 4 campionatul regular, la o diferență consstentă fașă de primul loc, adicî Bristol Bears. Al doilea, ceea ce au arătat Bristol Bears în această ediție, îi diferenția net, valoric, de mai modesta dar capricioasa adversară londoneză. Inainta meciului Pat Lam își avertiza jucătorii den forța pe care o poate induce experiența lui Danny Care (interviu in The Telegraph). S-a dovedit că a avut dreptate. In prima repriză, eseurile în viteză produse de treisferturile BB (sub ghidajul atent al lui Charles Piutau dar și cu susținerea tactica a lui Uren, au curs în sens unic. Ben Earl (minutul8), Mat Malins (minutul 13), din nou Malins (minutul 23), toate cu contribuția lui Charles Piutau (azi a jucat și fratele sîu, Siale), Semi Radradra și Monahan au făcut din prima parte a jocului ceva ireal de atractiv. Acești doi seniori ai rugby-ului - Ch. Piutau si Semi Radradra posedă o nemaipomenită artă a protecției balonului când sunt în acțiuni. Si când sunt atacați, sub placaje feroce, de regulă. Cel mai frumos eseu, al patrulea și ultimul din această după-amiazî al gazdelor a fost cel al lui Monahan, pe traseul Radradra - Malins. Placat cu vreo doi metri îninte de but, Monahan găsește forța de a specula inertia deplasării printr-o rotație de 360 de grade, dintr-o singură mișcare, ca la regulament și să culce în eseu, la colț. Sheedy transformă și scorul devine 28-0. De notat că până în acel moment, Sheedy trasformase douî penalitîți dar și ratase două trabsformări ale eseurilor manționate mai înainte. Era minutul28. Comentatorii englezi erau ăn extaz ca și mare parte a publicului de pe Ashton Gate. Quins încep să atace, parte din disperarea care ți-o poate da un eșec răsunător, parte din vanitatea unei vechi și titrate echipe. Și reușesc să înscrie printr-unul din cei mai puternici atacanți de meserie ai Premiership (deși e ănchizătorul grămezii Quins), cam neglijat de Eddie Jones, Alex Dombrandt. O intercepți la 20 metri in terenulgazdelor ia pe cont propriu atacul și pe un schimb de pase cu Marcus Smith (perfect anihilat până atunci de Andy Uren), fentează tentativa lui Malins de a-lopri și culce. 28-5, pentru că Smith rateaază.(era minutul 39, urma pauza). La reluare, Quins intră hotărâtă pe teren și ăn numai 15 minute reduce substanțial din scor, ajungând în minutul 55 la 28-24, prin eseurile semnate Green, Chisholn și Louis Lynagh (știu că vă sună familiar acest nume. ei bine, este fiul fostului internațional australian Michael Lynagh). Fabulos, 8 eseuri ăn 55 de minute și o revenire spectaculoasă a Harlequins. Aparența unui alt eseu îi mai revigorează puțin pe BB-ei. Harry Randall primește o poasă decisivă de la Radradra și culcî. Dar TMO constată cî pasa a fost înainte! La loc comanda! Pe un offside al lui Dormbrand, Sheedy mai punctează dintr-o penalitate. 31-24. Si Harlequins reiau atacurile, simțind că victoria e posibilî. Aici ăncepe spectacolul oferit de Danny Care, adevărat constructor de joc și atacuri pentru londonezi. . Parcă și Marcus Smith ăși revine din toropeală dar se întîmplă asta pentru că Uren este retras din teren. Ceva mai devreme fusese retras și ”creierul” Charles Piutau. Iar absența acestor oameni cheie a fost echivalentul unor doze concentrate de Red Bull. Quins prinde aripi și sud-africanul Tyrone Green, fundaș improvizat, mai culcă un eseu. Smith transformă si jocul merge spre prelungiri. Era minutul 77. Conform regulamentului, ăn caz de egalitate, se joacă în continuare două reprize de 10 minute, practic fără pauză. Dacă egalitatea se menținew, căștiga echipa cu mai multe eseuri. Dacă egalitatea e prezentă în continuare , se recurge la lovituri de picior pentru departajare. Moment psihologic, deci. Bristol Bears, lipsite de creiere și conducătotri de joc fusese egalață după ce conducea cu mare superioritate. Harlequins reveniseră și erau ăn formație completă, cu Care-play-maker în mare formă, cu o uvertură ce se trazise din letargie și cu motivația intactă pentru o victorie de răsunet. In vestiat Paul Gustard fusese, la pauza dintre reprize, mai inspirat decât Pat Lam. La reluarea jocului, ăn minutul 85, Sheedy mai ratează o dtî, o penalitate de la 40 de metri. Acesta a fost momentul decisiv al partidei. Peste 7 minute, Green mai ănscrie un eseu pentru Quins iar aceștia fac tabela să arate 31-38. In minutul 96, Max Malins vculcț, dar scorul se reduce doar la 36-38 pentru că Sheedy ratează din nou transformarea! Marchant, mai înscrie pentru Quins ăn ultimul minut, Smith ratează și el, probabil din solidaritate, iar scorul final este un dezastru pentru gazde, 36-43. Astfel echipa de pe locul 4 bate echipa de pe locul 1. Infrăngerea i se datorează în întrregime acestui admirabil antrenor care este neo-zeelandezul Pat Lam. A fost sezonul lui și l-a pierdut printr-o comuna infatuare. Harlequins au căștigat pe merit pentru ca s-au luptat până la sfîrșit pentru șansa lor. Foarte pe fază arbitrajul lui Wayne Barnes care, ca omăruntă critică, nu a rezistat tentației de prelungu prelungirile. In cea de-a doua semifinală, Exeter Chiefs învinge acasă pe Sale Sharks cu scorul de 40-30, 5-3 la eseuri. In total azi, în două meciuri ale echipelor din Premiership s-au înscris 149 de puncte și 20 de eseuri. Sir Rugby!