Irlanda preia conducerea, dupa victoria de pe Aviva Stadium

Mult asteptata partida de la Dublin a fost una a marilor rivalitati. Au, intr-adevar, istorie aceste intalniri.  Irlanda si Anglia, pe deasupra, se "bat" pentru locul III in clasamentul IRB. Un fel de campioana neoficiala a Europei. In plus, la usa bate Cupa Mondiala, peste sase luni, ambele echipe avand sanse de a ajunge macar in semifinale. Meciul a fost disputat si s-a desfasurat intr-un ritm si o viteza inaccesibile multor echipe. Per ansamblu, irlandezii au fost mai buni,  cam la toate capitolele. Sexton a castigat competitia directa cu Ford, cei doi playmakeri, departajandu-se atat la numarul de puncte aduse echipei (14-9) cat si la numarul de faze cu potential de a se transforma in puncte create. Toner a fost mai eficient decat Atwood in tuse, pentru a-i evidentia pe cei mai inalti oameni de pe teren. Rob Kearney, ca fundas,  a fost mai implicat si mai ofensiv decat Alex Goode, care si-a intrat greu in rol. Geordan Murphy a fost un inchizator mai subtil si mai creativ in obtinerea de turnover-uri fata de Billy Vunipola, care a avansat, insa, mai multi metri cu balonul. 3-1 lovituri de picior (3 penalitati transformate pentru gazde, in prima repriza). Pentru Anglia, un  drop-goal.  In repriza a doua, Irlanda a inscris un eseu transformat plus o penalitate. Anglia doua penalitati. Iarasi un raport de scor superior.   Pe scurt, Irlanda a dominat partida si a castigat-o de drept. Probabil, de maine, Irlanda va reveni pe locul III in clasamentul all nations. Anglia va continua sa spere ca in septembrie/octombrie va prinde forma de zile mari care o va face , din nou, campioana mondiala. Am mai pus aceasta intrebare; va putea Anglia sa ajunga din nou in Topul clasamentului mondial. Dupa forma de pare am vazut-o azi, raspunsul este, din nou, nu!  Chiar daca pana in toamna infirmeria va fi eliberata de jucatori accidentati, strategiile echipei lui Lancaster nu mai au de unde sa creasca. Resurse au, in schimb, atat Irlanda cat si Tara Galilor. Sa nu uitam de cele patru puteri ale Sudului, Argentina si Australia putand ajunge, oricand in semifinale.

Clasamentul dupa trei etape: Irlanda-6 puncte, diferenta +40, Anglia-4 puncte, diferenta 25; Tara Galilor-4 puncte, diferenta +5 ; Franta-2 puncte,, diferenta -7, Italia-2 puncte, diferenta  -50, Scotia-0 puncte.

In acest weekend, am vazut la lucru trei din cele patru adversare din grupa D. Dupa infrangerea din Rusia, tare mi-e teama ca vom incasa cele mai multe puncte din istoria participarii la Cupa Mondiala.  Nu prea mai e timp de reconstructie la aceasta echipa. Si asta nu numai din cauza jucatorilor. Asa ca ramanem, cum zic cei din siajul football-ului, cu speranta. 

Dupa un numar semnficativ de meciuri al ambilor mijlocasi la deschidere ai Angliei, Owen Farrell (23 ani impliniti) si George Ford (21 ani impliniti), dilema lui Lancaster nu s-a rezolvat. Eu il prefer pe Ford, chiar daca nu sunt coach-ul Angliei.

Pe curand, prieteni! Etapa in Six Nations, peste doua saptamani.