14 + 1

Da, Romania e o echipa 14 + 1. Adica 14 jucatori (oricare ar fi ei) plus Catalin Fercu. Am asteptat o zi ca sa citesc cronicile si/sau diversele opinii despre recent incheiatul IRB Nations Cup de la Bucuresti. Desfasurat in acelasi timp cu un turneu similar desfasurat la Tbilisi. Si cu grupele campionatului mondial de U20 din Franta. Cam tot ceea ce s-a scris despre meciul de duminica cu Emerging Italy nu a iesit din tiparul nationalistoid cunoscut. " Stejarii...", "ai nostri...", "forta echipei Romaniei...", "piciorul lui Vlaicu...", "...maniera impresionanta", "...calitatile dintotdeauna ale pachetului de inaintasi...", "|Stejarii au facut legea...", "Stejarii castiga la pas", "rugby-ul romanesc e pe cai mari...", "Romania s-a batut in sange pentru trofeu...". Asa suna "ecourile" de presa dupa acest turneu. Pariez ca, in cazul in care in loc de rugby s-ar fi jucat football, titulurile erau scrise in aceeasi maniera. Pentru ca sunt foarte putini oameni in jurul acestui sport care stiu sa citeasca cu realism ceea ce se intampla si se joaca pe teren. Nu pretind ca sunt unul dintre ei. Dar nimeni nu ma poate opri sa-mi afirm opiniile. Si sunt singurul, din cate stiu, care am fost critic la adresa deciziei FRR de a renunta la Fercu cu ocazia RWC 2011. Poveste e stiuta si nu am sa insist. A urmat o perioada cand acest jucator a stat sub interdictie, pentru ca sfidat echipa nationala. A plecat la Timisoara pentru a fi departe de FRR. Da, despre Fercu vorbesc. Pentru ca el, peste toti ceilalti (si chiar peste "piciorul lui Vlaicu) a castigat (as risca sa zic de unul singur) meciul cu italienii. Catalin Fercu iese in evidenta pentru stilul si viziunea sa asupra jocului, pentru faptul ca arata mai in fiecare meci ca are resurse care nu sunt puse in actiune de catre ceilalti, coechipierii sai. Cele doua eseuri ale sale, din minutele 23 si 78, sunt actiuni individuale, luate pe cont propriu si finalizate in beneficiul echipei. Imi aduc aminte cu cata insistenta era promovat Dumitras junior pe vremea antrenoratului tatalui. Nu am nimic de reprosat acestuia, doar lipsa de viziune. La fel se intampla si acum: este tinut pe post de fundas cand locul sau ar fi sub tricoul cu nr.10. Nu este mici macar un bun suteur (desi se antreneaza intens pentru asta) dar vede terenul foarte bine (desi e situat prea departe de balon pentru a initia si realiza actiuni letale pentru adversari). Can are ocazia, speculeaza excelent, asa cum a facut-o in doua randuri duminica. Fara eseurile lui, Romania ar fi pierdut acest meci, cu toata gramada noastra "experimentata" prin traditie. Pentru ca nu avem conducator de joc, pentru ca nu avem om de centru cu viziune, pentru ca o echipa poate juca pentru un coechipier cu percutia lui Fercu dar "stejarii" nu stiu sa faca asta sau nu pot sau nu vor. Pentru ca staff-ul nationalei este orb si mut iar creierul galez nu a aflat reteta de a inocula o strategie corecta pentru ceilalti 14 de pe teren. Mai avem doi ani pana la Cupa Mondiala. Nu e nici mult, nici putin. O echipa se construieste/reconstruieste cam in patru-cinci ani. Deci timp ar cam fi sa mai adaugam ceva valoare actualei echipe. Pentru asta, insa, este nevoie de iluminare si exercitiu al evidentelor. De tip 14+1.