Un loc pentru comentarii la adresa celui mai dinamic sport profesionist. Nu numai despre joc ci si despre oameni, echipe, competitii. Mai multe despre rugby ca atitudine, mai putine despre stereotipuri patriotarde. Daca sunteti de acord, ceva informatie despre ce se mai intampla prin lume, dincolo de rezultate.
sâmbătă, 12 martie 2022
Franța căștiga Six Nations 2022 chiar înaintea ultimei etape.
rezultat final: Țara Galilor 9 - Franța 13. un meci îmbâcsit, neaerisit, cu lupte indecise pe metru pătrat. un singur eseu, Jelonch, frumos, pe un balon Fickou - Ntamack în minutul 10. Jaminet a fost responsabil de restul de puncte dar și autorul unei tenative eșuate de drop-goal de pe la 40 de metri. disciplină rudimentară la ambele opozante, mai frecventă totuși la galezi. destul de multe offside-uri la francezi, destule ”ținuturi” la galezi. gazdele n-au putut mai mult, n-au avut creator de joc, Biggar fiind doar preocupat de lungimea șuturilor sale. Ntamack are o timiditate pregnantă în a stimula french flair-ul tradițional. Fickou, Jelonch și Aldritt au avut reușite individuale dar acestea nu au fost continuate de coechipieri. de partea cealaltă, Faletau s-a zbătut enorm, ca și Navidi dar nici ei n-au primit suport eficient. Cuthbert, percutant dar, și el, singur. ca atare, Franța, cu patru victorii din 4 meciuri are acum șansa mare de a merge la Grand Slam săptămâna viitoare. joacă la Paris cu Anglia. azi s-a cam scris istoria Six Nations 2022.
rezultatul de azi poate fi sfârșitul carierei engleze a lui Eddie Jones. Anglia 15 (numai din penalități, Smith) - Irlanda 32 (4 eseuri, autori diferiți, punct bonus). meci derulat cu sufletul la gură, Anglia în 14, după eliminarea lui Charlie Ewels a încercat imposibilul - să oprească o Irlandă iute, cu fantezie și jucători motivați pentru victorie. motivați au fost și englezii, că doar erau acasă dar resursele din teren nu i-au ajutat mai deloc. Marcus Smith nu e un play maker ci doar o vedetă prea tânără (prea devreme). a avut un adversar direct mult peste clasa lui, Jonathan Sexton, a cărui șiretenie nu mai trebuie descrisă și nici lăudată. ea face parte din joc. linia de fund a irlandezilor (notamente Conway, Bundee Aki, Lowe și Ringrose) au fost niște rechini într-un acvariu prea strâmt pentru apărarea engleză. aceasta a rezistat ceva vreme dar, încă o dată, șiretenia irlandeză i-a făcut felul. intrarea lui Dombrandt, parte din restructurarea strategică de după eliminarea lui Ewels nu a produs mare efect. slăbiciunea engleză a constat în lipsa de exercițiu a apărării la schimbările de direcție ale omuleților verzi. o mențiune specială pentru omul meciului, Jamison Gibson-Park, un demiu cu creier, care l-a eclipsat, parțial și uneori total pe talentatul Harry Randall. neo-zeelandez la origini, crescut și școlit în cultura All Blacks, Gibson-Park a făcut azi un cuplu perfect cu co-echipierul său, Jonathan Sexton (Leinster nu a mai crescut de mult un asemenea cuplu de șarnieră), am mai vorbit despre modul în care se completează, se intuiesc se anticipă mijlocașii. un model pe care l-am descris de mai multe ori a fost cel de la Leicester, Youngs & Ford. numai Youngs sau numai Ford nu reprezintă mare lucru, împreună ai mari șanse să funcționeze conform strategiei. așa s-a întîmplat și azi. cu Sexton și Gibson-Park. pe scurt, Anglia încheie jalnic epoca Eddie Jones. Franța, indiferent de rezultatul meciului de la Paris (cu Anglia), căștigă ediția 2022 a Six Nations. dacă îi căpăcește și pe englezi, va fi cu Mare Slam. Mathieu Raynal și-a făcut datoria, de nota 8. rămâne un arbitru ponderat. TMO-ul Jonker n-a avut de lucru azi. în ultima etapă, Irlanda va juca cu Scoția. și, cel mai sigur, va termina turneul pe locul doi. cu, încă o dată, Franța campioană.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu